De ce apar din ce în ce mai multe cazuri de boli autoimune și la vârste tot mai fragede

Din ce în ce mai mulți oameni din întreaga lume suferă pentru că sistemul lor imunitar nu mai poate face diferența dintre celulele sănătoase și microorganismele invadatoare. Sistemele de apărare împotriva bolii care odinioară i-a protejat acum le atacă țesuturile și organele, dezvoltând boli autoimune, relatează The Guardian.

Se fac eforturi internaționale majore de cercetare pentru a combate această tendință – inclusiv o inițiativă la Institutul Francis Crick din Londra, unde doi experți mondiali, James Lee și Carola Vinuesa, au înființat grupuri de cercetare separate pentru a ajuta la identificarea cauzelor exacte ale bolilor autoimune.

„Numărul cazurilor de boli autoimune a început să crească în urmă cu aproximativ 40 de ani în vest”, a spus Lee pentru Observer. „Cu toate acestea, acum vedem că unele apar în țări care nu au avut niciodată astfel de boli înainte. De exemplu, cea mai mare creștere recentă a cazurilor de boli inflamatorii intestinale a avut loc în Orientul Mijlociu și Asia de Est. Înainte abia dacă se confruntaseră cu boala.”

Bolile autoimune variază de la diabet de tip 1 la artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale și scleroză multiplă. În fiecare caz, sistemul imunitar se activează împotriva țesutului sănătos în loc să vizeze agenții infecțioși.

Numai în Marea Britanie, cel puțin 4 milioane de oameni au dezvoltat astfel de afecțiuni, unele persoane suferind mai mult de una concomitent. Pe plan internațional, acum se estimează că numărul cazurilor de boli autoimune cresște cu un procent cuprins între 3% și 9% pe an. Majoritatea oamenilor de știință cred că factorii de mediu joacă un rol cheie în această creștere.

Dieta occidentală

„Genetica umană nu s-a modificat în ultimele decenii”, a spus Lee, care anterior a activat la Universitatea Cambridge. „Deci, trebui să existe ceva în lumea exterioară care să se schimbe într-un mod care crește predispoziția noastră la boli autoimune.”

Această idee a fost susținută de Vinuesa, care anterior a lucrat la Universitatea Națională din Australia. Ea a arătat cu degetul spre schimbările în alimentație care au avut loc pe măsură ce tot mai multe țări adoptau diete în stil occidental și oamenii cumpărau mai mult produse de tip fast-food.

„O dietă de tip fast-food este lipsită de anumite ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile sugerează că această modificare afectează microbiomul unei persoane – colecția de microorganisme pe care o avem în intestin și care joacă un rol cheie în controlul diferitelor funcții ale corpului”, a spus Vinuesa.

„Aceste schimbări în microbiomul nostru declanșează apoi boli autoimune, dintre care au fost descoperite peste 100 de tipuri.”

De ce totuși unii dezvoltă boli autoimune, iar alții nu

Ambii oameni de știință au subliniat că sensibilitatea individuală a fost implicată în contractarea unor astfel de boli, afecțiuni care includ și boala celiacă, precum și lupusul, care declanșează inflamații și umflături și pot provoca leziuni la nivelul diferitelor organe, inclusiv la nivelul inimii.

„Dacă nu ai o anumită sensibilitate genetică, nu vei avea neapărat o boală autoimună, indiferent de câte Big Mac-uri mănânci”, a spus Vinuesa.

„Nu putem face multe pentru a opri răspândirea globală a francizelor fast-food. Deci, în schimb, încercăm să înțelegem mecanismele genetice fundamentale care stau la baza bolilor autoimune și îi fac pe unii oameni susceptibili, dar pe alții nu. Vrem să abordăm problema la acel nivel.”

Această sarcină este posibilă datorită dezvoltării tehnicilor care permit acum oamenilor de știință să identifice mici diferențe de ADN între un număr mare de indivizi. În acest fel, este posibil să se identifice modele genetice comune în rândul celor care suferă de o boală autoimună.

„Până de curând, pur și simplu nu aveam instrumentele pentru a face asta, dar acum avem această putere incredibilă de a secvenționa ADN-ul pe scară largă și asta a schimbat totul”, a spus Lee.

„Când am început să fac cercetări, știam doar câteva variante de ADN care erau implicate în declanșarea bolii inflamatorii intestinale. Acum știm despre peste 250.”

O astfel de muncă se află în centrul eforturilor celor doi cercetători, care urmăresc să afle cum funcționează aceste căi genetice diferite și să dezlege multe tipuri diferite de boli care acum le dau bătăi de cap medicilor.

Versiuni diferite ale bolilor autoimune

„Dacă te uiți la unele boli autoimune – de exemplu, lupusul – a devenit clar recent că există multe versiuni diferite ale acestora, care pot fi cauzate de diferite căi genetice”, a spus Vinuesa. „Și asta are o consecință atunci când încerci să găsești tratamentul potrivit.

„Avem o mulțime de terapii noi potențial utile care sunt dezvoltate tot timpul, dar nu știm căror pacienți să le administrăm, pentru că acum realizăm că nu știm exact ce versiune a bolii au. Și acesta este acum un obiectiv cheie pentru cercetarea bolilor autoimune. Trebuie să învățăm cum să grupăm și să grupăm pacienții, astfel încât să le putem oferi terapia potrivită.”

Lee a subliniat, de asemenea, că numărul în creștere al cazurilor de boli autoimune în întreaga lume înseamnă că noi tratamente și medicamente sunt acum necesare urgent mai mult ca niciodată.

„În prezent, nu există remedii pentru bolile autoimune, care de obicei se dezvoltă la tineri – în timp ce aceștia încearcă să-și termine studiile, să obțină primul loc de muncă și să aibă familii”, a spus el.

„Asta înseamnă că un număr tot mai mare de oameni se confruntă cu operații sau vor trebui să facă injecții regulate pentru tot restul vieții. Poate fi sumbru pentru pacienți și o presiune masivă asupra serviciilor de sănătate. De aici nevoia urgentă de a găsi tratamente noi, eficiente.”