Declarația fiscală unică 212 – un pai scurt, tras de contribuabilul corect

​Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice care desfășoară activități independente (Formularul 212) a fost publicată pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind însoțită de instrucțiuni în care se precizează termenul în care trebuie depusă declarația, modul de depunere, datele ce trebuie completate. Această declarație a fost introdusă la data de 23 martie 2018, dată la care a intrat în vigoare OUG nr. 18/2018, prin care legiuitorul a comasat într-o Declarație unică (Formularul 212) nu mai puțin de șapte formulare fiscale: Declarația 200 – pentru veniturile realizate în România, Declarația 201- pentru veniturile realizate în străinătate, Declarația 220- pentru venitul estimat/norma de venit, Declarația 221- norme de venit-agricultură, Declarația 600 – venitul bază pentru CAS, Declarația 604 – stabilire CASS pentru persoanele fără venit; Declarația 605 – stopare CASS pentru persoanele fără venit.

• ”Shortest straw challenge liberty / 
Downed by law / 
Live in infamy / 
Rub you raw / 
Witch hunt riding through shortest straw / 
This shortest straw has been pulled for you” – Metallica

Cu alte cuvinte, în plin an fiscal, Guvernul României adoptă un act normativ care schimbă regulile jocului în timpul desfășurării sale, ceea ce poate reprezenta un precedent deosebit de periculos. Mai mult, OUG nr. 18/2018 nici nu conține norme tranzitorii în legătură cu modul în care ar trebui să procedeze contribuabilii persoane fizice care au depus cele 7 formulare fiscale ce se regăsesc acum în Declarația unică 212, potrivit legislației fiscale în vigoare anterior datei de 23 martie 2018. (Formularul 600 avea data limită de depunere data de 31 ianuarie 2018, termen care a fost prorogat pentru data de 15 aprilie 2018 prin OUG nr. 2/2018, act normativ adoptat și publicat exact în ultima zi în care expira termenul iniial. Având în vedere termenul pentru depunerea acestui formular, mulți contribuabili au preferat să completeze și să depună, odată cu Formularul 600, și celelalte formulare necesare pentru impunerea veniturilor obținute din activități independente, pentru a nu face mai multe drumuri la Administrația Financiară.) În Instrucțiunile de completare a Formularului 212, se prevede că acesta se utilizează pentru declararea venitului realizat în anul 2017, precum şi pentru declararea impozitului pe venitul estimat şi a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice începând cu anul 2018. Prin urmare, se ridică întrebarea pertinentă dacă aceste persoane mai trebuie sau nu să depună Declarația unică până la data de 15 iulie 2018, de vreme ce aceștia au depus deja pentru anii 2017 și 2018 formularele prevăzute de legislația în vigoare la data depunerii lor.

Răspunsurile oferite de ANAF în cadrul Sesiunii de asistență online din data de 18 aprilie 2018 par să clarifice această situație tranzitorie, însă acestea nu au putere de lege, în sensul că ele reprezintă numai modul în care autoritatea supremă de administrare fiscală interpretează normele fiscale în vigoare. Prin urmare, ar putea exista păreri divergente chiar și la nivelul administrațiilor financiare locale, în condițiile în care interpretarea legii reprezintă atributul suveran al instanțelor judecătorești.

Astfel, în ceea ce privește Declarațiile 200 și 201 pentru veniturile realizate în anul 2017, depuse de persoanele fizice până la intrarea în vigoare a OUG nr. 18/2018, organul fiscal a precizat că pentru acești contribuabili nu mai subzistă obligația de a depune și Formularul 212. Totuși, în situația în care, pentru veniturile realizate în anul 2017, contribuabilii persoane fizice ar alege să depună și Declarația unică, se vor avea în vedere de către organul fiscal pentru definitivarea anului 2017 informațiile declarate în Formularul 212. În schimb, în ceea ce privește celelalte formulare fiscale (220, 221 și 600), înțelegem din răspunsurile oferite de ANAF în cadrul Sesiunii de asistență online că persoanele fizice au obligația de a depune Declarația unică până la data de 15 iulie 2018, chiar dacă au depus aceste declarații la începutul anului 2018. ANAF și-a motivat această poziție prin faptul că aceste declarații nu cuprind toate informațiile prevăzute de Formularul 212, fapt pentru care trebuie depusă Declarația unică până la data de 15 iulie 2018.

Din punct de vedere legal, soluția nu ni se pare una corectă. Câtă vreme un contribuabil a depus o declarație sub regimul juridic aplicabil la data depunerii acesteia, aceasta ar trebui să își păstreze valabilitatea, pe întreaga perioadă, chiar dacă, ulterior, legea este modificată. Orice astfel de contribuabil are dreptul să pretindă ca organele fiscale să îi calculeze nu numai venitul realizat în anul 2017, ci și elementele pe baza cărora urmează a fi calculat impozitul anticipat aferent anului 2018, pe baza declarațiilor depuse anterior intrării în vigoare a OUG nr. 18/2018, conform principiului tempus regit actum (Dicton latin, care s-ar traduce prin expresia ”timpul guvernează actul”, ceea ce înseamnă că actul este valabil și produce depline efecte juridice câtă vreme respectă dispozițiile legale în vigoare la data la care este întocmit). Prin urmare, motivația oferită de ANAF pentru nu ține seama de o parte dintre declarațiile depuse anterior nu rezistă unei serioase critici juridice.

Cu toate acestea, recomandarea noastră este aceea de se ține seama de poziția exprimată de ANAF, întrucât ni se pare mult mai puțin traumatizant pentru un contribuabil să mai facă un drum la administrația financiară, pentru depunerea unui formular suplimentar, decât să facă mult mai multe drumuri ulterior, la administrația financiară și, posibil, chiar la instanța de judecată, pentru a lămuri astfel de probleme.

În plus, depunerea Declarației unice până la data de 15 iulie 2018 reprezintă una dintre premisele necesare pentru acordarea celor două bonificații, care nu existau în legislația anterioară emiterii OUG nr. 18/2018. Concret:

– pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanţă conform art. 79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până la 15 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual plătit*; în cadrul Sesiunii de asistență online din data de 18 aprilie 2018, ANAF a transmis că momentan formularul electronic se află în proces de testare, urmând să fie disponibil în timp util pe Spațiul Privat Virtual pentru depunere

– pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe venit se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv; Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit.

Cu alte cuvinte, încă o dată, contribuabilul corect și onest, care și-a îndeplinit obligațiile presupuse de legislația fiscală în termenele stabilite, a tras paiul cel scurt în raporturile cu Statul Român, care îl obligă să reia procedurile administrative pe care deja le parcursese.

*Această bonificație se acordă numai pentru anul 2018 întrucât, începând cu anul 2019, scopul este acela de a se permite transmiterea Formularului 212 numai prin mijloace electronice. Rămâne, însă, de văzut dacă acest deziderat poate fi atins, în condițiile în care există în continuare persoane care au dificultăți reale în a folosi un calculator și a se conecta la internet. Mai mult, modalitatea care funcționează la acest moment, de a depune declarații fiscale nesemnate, dar completate electronic și transmise prin Spațiul Privat Virtual, este cel puțin discutabilă, mai ales după intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE. Potrivit acestuia, numai semnăturii electronice calificate îi sunt recunoscute necondiționat efectele unei semnături olografe, ceea ce înseamnă că declarațiile depuse prin Spațiul Privat Virtual nu au valoare juridică. De altfel, este de neînțeles de ce anumite categorii de declarații necesită semnătură electronică (vezi, de exemplu, declarațiile referitoare la TVA), iar alte tipuri de declarații sunt acceptate fără a fi semnate de contribuabil. În schimb, obligația de a depune Formularul 212 în formă electronică și sub semnătură electronică, ar ridica, pe de-o parte, problema adoptării de măsuri de ”democratizare” a folosirii semnăturii electronice calificate, în sensul de a fi accesibilă unei categorii cât mai largi de populație, iar pe de altă parte, problema constituționalității măsurii, prin raportare la persoanele care, din motive de conștiință, refuză să folosească sistemele electronice și să li se atribuie semnături electronice.

Un articol scris de Dan-Rareș Răducanu, Senior Partner si Roxana Elena Daskălu, Associate