Ursula von der Leyen se confruntă săptămâna aceasta cu două noi moțiuni de cenzură care expun diviziunile din Parlamentul European

Riscul ca vreuna dintre moțiunile de cenzură să treacă la votul de joi este aproape inexistent. Totuși, numărul de atacuri la adresa Ursulei von der Leyen, care a supraviețuit unei alte moțiuni în vară, este semnificativ, observă AFP și Politico.

Dezbaterea a două moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen va pune din nou la încercare majoritatea centristă din Parlamentul European, după mai bine de un an de mandat marcat de tensiuni și probleme pentru șefa executivului european.

Dezbatute luni și supuse votului joi, aceste moțiuni depuse de extrema dreaptă și stânga radicală nu au aproape nicio șansă să o demită pe președinta Comisiei. Ele reflectă însă o schimbare de atmosferă în Parlamentul European, zguduit de creșterea extremei drepte la alegerile din iunie 2024.

În același timp, numărul de atacuri la adresa Ursulei von der Leyen este semnificativ.

La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moțiune de cenzură inițiată de AUR împotriva șefei executivului european. Examinarea a trei moțiuni de cenzură în câteva luni este fără precedent la Strasbourg.

Evident este că aceste moțiuni de cenzură devin aproape o rutină, pe măsură ce parlamentarii realizează cât de ușor este să adune 72 de voturi pentru un astfel de demers.

La fel de clar este faptul că criticile la adresa lui von der Leyen nu mai vin doar din partea unor politicieni marginali, care au șanse reduse să provoace daune politice reale, scrie Politico.

„Situația este foarte instabilă”

Moțiunile vor oferi o nouă evaluare a stării în care se află coaliția dintre social-democrați, centriști (Renew) și conservatori (Partidul Popular European – PPE). Iar lucrurile nu sunt tocmai solide.

„Situația este foarte instabilă”, a admis europarlamentarul francez Pascal Canfin (Renew), care a spus că se teme că social-democrații vor părăsi în cele din urmă coaliția, scrie AFP.

„Dar există o alternativă mai bună decât această alianță? Nu, nicidecum”, a adăugat el.

Una dintre nemulțumirile majore ale grupurilor de stânga și centru este că PPE, familia politică care provine Ursula von der Leyen, cultivă o relație ambiguă cu extrema dreaptă pentru a dilua politicile de mediu, printre altele.

„Tensiunile vor crește și mai mult”, deoarece „Comisia susține o agendă de dreapta împreună cu extrema dreaptă”, a spus ecologistul David Cormand.

Mai sunt și alte probleme. Nemulțumirea față de Comisia Europeană s-a accentuat în această vară după acordul comercial încheiat de UE cu Statele Unite, pe care mulți parlamentari, inclusiv dintre susținătorii lui von der Leyen, îl consideră dezavantajos.

Eurodeputații „s-au întors nervoși după ce au fost criticați toată vara pentru acordul cu Donald Trump”, a explicat un înalt funcționar european citat de AFP.

Combativă, Ursula von der Leyen a apărat acest acord – „cel mai bun posibil” – cu președintele american. Și a lansat din nou un apel la unitate pe 10 septembrie în Parlament, în discursul despre starea Uniunii, insistând asupra gravității situației geopolitice, marcată de războiul din Ucraina.

Tensiuni

Tensiunile au persistat însă.

O sursă din Comisie s-a plâns în discuția cu AFP că după discursul lui von der Leyen, „prima reacție a liderilor celor două principale partide a fost să se atace reciproc” – o referire la declarațiile combative ale conservatorului german Manfred Weber și social-democratei spaniole Iratxe Garcia.

În acea zi, Weber a declanșat ostilitățile, arătând cu degetul spre „comportamentul” socialiștilor spanioli, care „divizează” coaliția.

„Cine este responsabil pentru faptul că această alianță pro-europeană nu funcționează în acest Parlament? Are un nume și un prenume, se numește Manfred Weber”, a răspuns Iratxe Garcia

În tot acest timp, extrema dreaptă se bucură, scrie AFP.

„Privim asta cu amuzament, îi lăsăm să-și rezolve problemele de cuplu”, a declarat eurodeputata Julie Rechagneux, din grupul Patrioților pentru Europa.

Până în prezent, în absența unor legi importante, aceste tensiuni repetate nu au avut consecințe majore. Dar toamna „va fi momentul adevărului”, a avertizat Manfred Weber.

Motivul: un parlament european divizat va trebui să voteze legi mai importante, inclusiv o serie de măsuri de simplificare a legilor de mediu.

Stânga și centrul se tem că dreapta și extrema dreaptă se vor coordona pentru a îngropa mai multe măsuri ecologice adoptate în timpul mandatului anterior.