Zidul anti-drone poate „să fie operațional în cateva luni”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce se știe până acum despre planul european de apărare în fața Rusiei

„Se merge pe concepul de zid anti-drone”, a declarat joi președintele Nicușor Dan, la finalul summitului UE de la Copenhaga. El a precizat acest nou plan european de apărare împotriva amenințărilor aeriene ale Rusiei urmează „să fie operațional în câteva luni”. Foarte multe detalii despre zidul împotriva dronelor nu sunt cunoscute, totul fiind încă în faza incipientă.

• Așa-numitul „zid pentru drone” a câștigat mai mult sprijin în interiorul UE, după recentele incidente cu drone rusești din Polonia și România. Ulterior, au fost incidente cu drone și în alte țări din blocul comunitar, precum Danemarca, însă legătura clară cu Rusia nu a fost făcută, fiind însă una din principalele ipoteze.  
• Un comisar european anticipează că planul va fi gata într-un an, dar având în vedere valul recent de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european, oficialii dau semnale că vor acționa mai rapid, scrie The New York Times. 

Astăzi, președintele Nicușor Dan a spus, la finalul reuniunii de securitate de la Copenhaga, oraș unde recent aeroportul a fost închis din cauza unor drone, că „a început discuția despre finanțarea” planului. 

„În ceea ce privește acest sistem de drone pe flancul estic și cum se apără Europa de drone, așa cum v-am spus este o discuție pe partea tehnică operațională care se poartă între miniștrii apărării. Treaba Consiliului European este să discute de bani și calendarul de realizare a măsurilor care se propun”, a spus șeful statului român, într-o conferință de presă.

„Există nuanțe în discuție, dar deja nu mai e o chestiune de vecinătate cu Rusia. (…) E o amenințare cu care ne confruntăm și chiar dacă au fost nuanțe se merge pe concepul acesta de zid anti-drone”, a precizat președintele.

„Noi avem nevoie de drone interceptoare, un tip de drone care e încă în dezvoltare”

El a mai spus că discuția de astăzi a fost una „preliminară despre ceea ce veţi vedea la finalul reuniunii din 23-24 octombrie, acel plan de acţiune pe toată problematica de securitate a Europei, inclusiv drone”, a arătat Nicuşor Dan.

Tot despre acest zid de drone a vorbit, joi, de la Palatul Victoria și ministrul Apărării, care a dat detalii și despre planul României de a dezvolta alături de Ucraina drone de interceptare. „Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni și asta vrem să fie clar”, a precizat oficialul guvernamental.

„Zidul de drone este o propunere a Comisiei Europene care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Am avut o primă discuție vinerea trecută cu comisarul Kubilius (n.a Andrius Kubilius – comisarul european pentru apărare și spațiu) și cu miniștrii Apărării de pe flancul de est. Toți am cerut un nou instrument sub formă de grant și o colaborare rapidă pentru a crește capacitatea de apărare anti-aeriană. Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni și asta vrem să fie clar. Cele mai multe drone care se fac in acest moment sunt de atac. Noi avem nevoie de drone interceptoare, un tip de drone care este încă în dezvoltare”, a spus Moșteanu.

Poate fi gata în 12 luni

Săptămâna trecută, comisarul european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius a afirmat că Uniunea Europeană își poate îmbunătăți semnificativ în 12 luni capacitățile de detectare a dronelor, dar va dura mai mult timp să dezvolte o rețea completă terestră și maritimă capabilă de a urmări și de a distruge ținte.

„Trebuie să înțelegem că ducem lipsă de capacități pentru detectarea dronelor. Poate avem o bună capacitate de a detecta avioane și rachete, dar dronele au specificul lor – zboară foarte jos și sunt mici”, a declarat miercurea trecută Kubilius, potrivit Euractiv.

Ideea a fost susținută și de secretarul general al NATO. „Trebuie să ne protejăm cerul”, a declarat Rutte, marți, vorbind alături de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea unei reuniuni cu comisarii UE la Bruxelles.

Proiectul se bazează pe expertiza Ucrainei

„Zidul anti-drone” va fi de-a lungul flancului estic al blocului comunitar. Detaliile sunt puține, deoarece efortul se află încă în fază incipientă. Având în vedere valul recent de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european, oficialii sunt motivați să acționeze rapid, notează The New York Times.

Multe țări dispun deja de tehnologii anti-drone sau lucrează la dezvoltarea acestora, subliniază publicația. Obiectivul în acest caz ar fi un scut comun pentru a detecta, urmări și intercepta mai bine dronele atunci când intră în spațiul aerian al Uniunii Europene sau al unuia dintre aliații săi apropiați.

Zidul nu ar fi o barieră fizică, ci mai degrabă o rețea coordonată de dispozitive de urmărire a dronelor – care ar putea utiliza instrumente precum radare, dispozitive de bruiaj și senzori acustici – împreună cu un sistem îmbunătățit de schimb de informații și date.

Mark Rutte, șeful NATO, care colaborează cu Uniunea Europeană și statele sale membre la acest proiect, a declarat marți că „nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a distruge dronele, care costă doar câteva mii de dolari”.

Proiectul s-ar baza pe expertiza dezvoltată în Ucraina, care a oferit deja consultanță aliaților săi europeni.

Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă după reuniunea de la Copenhaga, că efortul „include construirea unei rețele europene de anti-drone, măsuri care pot detecta și, desigur, neutraliza intruziunile din exterior”.

Zidul anti-drone ar face parte dintr-o inițiativă mai amplă menită să îmbunătățească supravegherea frontierelor estice ale Uniunii Europene. Această inițiativă ar putea include și îmbunătățirea securității maritime și supravegherea spațială în timp real, ceea ce ar spori capacitatea blocului comunitar de a urmări mișcările militare.

Primele critici 

Sunt însă și critici la adresa proiectului, a remarcat Politico. Potrivit lui Macron, europenii ar trebui să se concentreze mai degrabă pe dezvoltarea în comun a sistemelor de avertizare timpurie (Franța și Germania cooperează în prezent în această privință). 

„În realitate, avem nevoie de sisteme de avertizare avansate pentru a anticipa mai bine amenințările, trebuie să descurajăm cu capacități europene de foc, de lungă distanță, și avem nevoie de mai multe sisteme de apărare sol-aer și de combatere a dronelor”, a spus Emmanuel Macron, înainte de reuniunea de la Copenhaga. 

Iar mai devreme în cursul acestei săptămâni, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că există priorități mai urgente de abordat. „Apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu printr-un zid de drone”, a declarat el în fața audienței de la Forumul de Securitate de la Varșovia.

„Ar trebui să fim atenți la gestionarea așteptărilor. (…) Nu vorbim despre un concept care va fi realizat în următorii trei sau patru ani”, a avertizat Pistorius.

Dezbaterea subliniază, de asemenea, modul în care geografia duce adesea la dezacorduri între liderii europeni cu privire la cea mai bună modalitate de a proteja continentul de amenințările externe, inclusiv de Rusia, notează publicația de la Bruxelles.

Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat să nu se uite de flancul sudic al Europei, mesaj repetat și de omologul său grec Kyriakos Mitsotakis.

„Orice proiect european comun de apărare privind Europa nu se poate limita la granițele estice ale continentului”, le-a spus Mitsotakis reporterilor.

Între timp, prim-ministrul leton Evika Silina și președintele lituanian Gitanas Nauseda au lăudat proiectul înaintea reuniunii de la Copenhaga, ceea ce a subliniat diviziunea clară între țările din prima linie și țările situate mai depărtate de granițele Rusiei și Ucrainei, mai scrie Politico.