105 ani de la cel mai mare cutremur Judetul Constanta, vulnerabil la seisme in punctele critice

Astazi se implinesc 105 ani de la cel mai distrugator seism dobrogean din istoria moderna a tinutului dintre Dunare si Marea Neagra, seism care a produs un devastator val gigantic de tip „tsunami”.

La aceasta ora, specialistii vorbesc despre o posibila repetare a valului urias si despre faptul ca litoralul romanesc si in special anumite obiective industriale de importanta strategica nationala ar fi vulnerabile atat la „tsunami”, cat si la un seism de mare amplitudine asteptat sa se produca in anii urmatori in zona Vrancea.

Dintre instalatiile existente in zona costiera, cele mai expuse efectelor post-seism sunt rafinaria Petromidia, marile rezervoare portuare de hidrocarburi si centralele termice de apartament alimentate de la reteaua de distributie centralizata a gazelor naturale.

In urma cu mai mult de un secol, respectiv la data de 31 martie 1901 un devastator val seismic de tip „tsunami” lovea coasta estica a Marii Negre, maturand toate asezarile umane existente pe mal si producand imense pierderi materiale si de vieti omenesti.

La acea vreme, institutiile statului roman erau abia la inceputurile activitatii lor in Dobrogea, provincie alipita de numai doua decenii la teritoriul national, astfel ca statisticile cu privire la numarul victimelor si a pagubelor materiale inregistrate in urma valului urias lipsesc aproape cu desavarsire.

Fenomenul de tip „tsunami” a fost declansat, se pare, de un seism submarin produs pe fundul Marii Negre, la intretaierea unor placi tectonice. Cu toate ca un cutremur major in falia submarina nu s-a mai inregistrat de 105 ani, autoritatile romane au decis recent sa amplaseze un avertizor de „tsunami” la Mangalia.

Initiativa este laudabila, insa specialistii sustin ca doar prezenta avertizorului din Mangalia nu poate proteja eficient intregul litoral romanesc de ravagiile pe care le-ar putea produce un val seismic de mare amplitudine, cele mai expuse fiind anumite obiective industriale de importanta strategica nationala, amplasate chiar in vecinatatea marii, cum ar fi rafinaria Petromidia.

Pentru protectia eficienta a acestor colosi industriali a caror distrugere ar putea genera efecte devastatoare ulterioare actiunii valului seismic, expertii precizeaza faptul ca sunt necesare diguri de inaltimi considerabile care sa preia forta talazurilor de 3-4 metri si chiar mai mult, care vor fi generate de cutremurul submarin.

Marile obiective industriale constantene sunt lipsite de protectie seismica

Pe de alta parte, un seism de amplitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter, care este deja anticipat de mai multi ani de expertii seismologi din Romania, ar provoca imense efecte conexe de ordin tehnic, cum ar fi explozii ale unor rezervoare de stocare a combustibililor lichizi sau incendii de mare amploare la numeroasele centrale termice de apartament care impanzesc municipiul Constanta si celelalte localitati de pe litoral, in special la centralele alimentate de la reteaua de distributie centralizata a gazelor naturale.

La acest capitol, cea mai vulnerabila ramane tot rafinaria Petromidia, a carei proiectare anterioara anului 1977 – cand a avut loc marele cutremur din Romania – nu a impus si luarea in calcul a unor coeficienti de risc seismic major, precum si giganticele rezervoare de stocare a hidrocarburilor din zona portuara.

De altfel, majoritatea constructiilor civile si industriale din perioada precedenta cutremurului din 4 martie 1977 sufera de aceleasi hibe de proiectare, singurul obiectiv industrial ce dispune de supradimensionari ale structurii de rezistenta care sa-i permita sa suporte fara probleme seisme de pana la 9 grade pe scara Richter fiind CNE Cernavoda, centrala ce a fost conceputa dupa marele cutremur care a lovit tara noastra in urma cu aproape trei decenii.

Nu in cele din urma, masurile eficiente de prevenire a efectelor apocaliptice ale unui cutremur devastator in Romania si – in ceea ce ne priveste pe noi constantenii – implicit in Dobrogea vizeaza elaborarea unei harti a riscului seismic existent in judetul nostru, precum si implementarea unui program sistematic de educare a populatiei asupra modului in care trebuie sa se comporte in timpul si imediat dupa producerea unui cutremur de mare amplitudine, stiut fiind faptul ca de multe ori panica generalizata produce mai multe victime decat seismul in sine, adauga specialistii.