23 August 1944 – o istorie oficiala mereu scrisa si rescrisa de „Scanteia”
„Adevarul” va prezinta modul in care „organul CC al PCR” relata Ziua nationala a Romaniei comuniste. Abordarile se schimbau in functie de interesele celor aflati la conducerea partidului unic. Micile bucurii ale oamenilor muncii nu ajungeau insa niciodata in „Scanteia”, oficiosul Partidului.
In schimb, o privire, chiar si superficiala, asupra modului in care organul CC al PCR a relatat, in timp, ziua de 23 August, arata cum s-a schimbat regimul comunist de la un deceniu la altul. De exemplu, denumirea Zilei nationale a Romaniei socialiste a evoluat de la „marea cotitura istorica” la „Revolutia de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista”.
Pentru a va aminti de o mica parte a acelor vremuri, „Adevarul” va prezinta, la 63 de ani de la inlaturarea regimului Antonescu, prima pagina a „Scinteii” din 23 August, din anii ’47, ’57, ’67, ’77 si ’87.
Acum 60 de ani, cel care a scris editorialul din „Scinteia” era Vasile Luca, un vechi ilegalist. Cativa ani mai tarziu, regimul comunist il trimitea la puscarie, unde a fost tinut in regim de izolare pana cand a murit, in 1963. Din Comitetul Director al ziarului facea parte Lucretiu Patrascanu, impuscat in 1954.
Sarbatoarea din acel an a fost discreta, iar „Scinteia” a avut o relatare aproximativ neinsemnata a manifestarii de la Ateneu, la care a participat si regele Mihai. In acel moment, principala preocupare a comunistilor romani era sa asigure succesul stabilizarii monetare si sa puna capat inflatiei galopante.
„Scinteia” publica in fiecare zi pretul oficial al produselor alimentare: 3 lei un kilogram de ardei sau 8 lei unul de bame. Pe 22 august, discret, pe ultima pagina, „Scinteia” anunta ca „fata de cresterea puterii de cumparare” nu se mai acorda ajutorul pentru copil.
Chiar daca nu a promovat niciodata un desantat cult al personalitatii, asa cum procedase Stalin si urma sa faca Ceausescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej detinea in acel an controlul total al Partidului Muncitoresc Roman. Se poate insa observa ca fotografia sa nu apare deasupra tribunei oficiale, iar „Scinteia” il prezinta inconjurat de ceilalti tovarasi din conducerea de partid si de stat.
Ceausescu este plasat, in tribuna oficiala, al patrulea, fata de stanga lui Dej. Denumirea oficiala a acestei zile a devenit: „Marea sarbatoare nationala a poporului romin, ziua eliberarii Rominiei de sub jugul fascist”. Tributara ortografiei impuse de sovietici, denumirea tarii nu se scria cu „a” din „a”.
Ziarul din 24 august oferea si informatii utile, printre care si cea potrivit careia fondul de premii la tragerea loto era de nu mai putin de 2.082.208 lei. „Scinteia” costa, pe a?tunci, 30 de bani.
In 23 august 1967, fotografia secretarului general al PCR, Nicolae Ceausescu, nu apare deasupra tribunei oficiale, iar numele sau nu este pomenit nici macar o data in discursul tinut cu acest prilej de Virgil Trofin, secretar al CC al PCR. Poate asa se explica si de ce Trofin a sfarsit, in 1984, in exil la un IAS din Calarasi.
Lozincile strigate la „demonstratia oamenilor muncii” nu includeau numele lui Ceausescu. Se striga insa, printre altele: „August douazeci si trei/ A pus tarii nou temei”. In ziarul din 25 august – 23 august fiind zi libera nu a aparut editia din 24 – se ofera informatii despre a patra editie a Festivalului Enescu, un important semn de deschidere a regimului comunist.
Printre cei care urmau sa concerteze la Bucuresti se afla Filarmonica din Los Angeles, condusa de Zubin Mehta, Baletul Operei Mari din Paris sau Mstislav Rostropovich, pe vremea aceea inca cetatean sovietic. Romania se scria, din nou, cu „a” din „a”.
INTERVIURILE HotNews.ro