5G în România: Guvernul, dat în judecată de două firme din grupul Nokia respinse de CSAT de la a furniza echipamente în rețelele telecom din țară
Două companii membre ale grupului finlandez Nokia au dat în judecată Guvernul României după ce nu au obținut autorizarea CSAT pentru a utiliza echipamente de infrastructură 5G în rețelele de comunicații din țară. Nokia este unul dintre cei mai mari producători de echipamente și soluții 5G alături de Huawei și Ericsson, iar Guvernul nu și-a motivat acest refuz.
Cele două companii respinse de CSAT sunt Nokia Solutions and Networks OY și Nokia Networks SRL, ambele parte ale grupului finlandez Nokia, iar procesul a fost demarat în data de 25 martie 2022 la Curtea de Apel București.
Companiile solicită anularea deciziei Guvernului nr. 167/2022, bazată pe o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin care li s-a interzis practic să participe cu echipamente în construcția viitoarelor rețele de comunicații 5G din România.
Hotărârea CSAT emisă în acest an nu este motivată, dar pe baza acesteia premierul Nicolae Ciucă a semnat joi o decizie publicată acum în Monitorul Oficial, care va împiedica cele două companii să participe pe viitor în construcția rețelelor 5G din România.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, consultate de HotNews.ro, Nokia Networks SRL este controlată în proporție de 99.1966% de Nokia Solutions and Networks OY, companie cu sediul la Espoo, în Finlanda, parte a grupului Nokia.
Restul de 0.8034% este deținut de firma românească Internet City Doi SA.
La rândul său, firma Internet City Doi SA are drept acționari următoarele persoane juridice:
- – I.D. Real estate SA (40,88%)
- – SC Diginet SA – 32,24%
- – SC Prefabricate Vest SA (25.05%)
- – Banca Comercială Nova bank SA (1,83%)
Fără explicații de la Ministerul Digitalizării ori CSAT privind motivele respingerii companiilor Nokia
HotNews.ro a solicitat Ministerului Digitalizării să precizeze motivele repingerii companiilor membre Nokia, dar ministerul condus de Marcel Boloș a răspuns că nu are competențe în acest sens.
HotNews.ro a solicitat în data de 2 martie 2022 un punct de vedere și de la CSAT, însă până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Ce alte companii au obținut până acum avizul CSAT pentru rețelele 5G: Starc4Sys, Compania de Pază R.O și Concept Electronics
Starc4Sys este primul furnizor care a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G din România, potrivit unei decizii semnate vineri, 7 ianuarie, de premierul Nicolae Ciucă. Este primul aviz obținut conform legii 5G promulgate anul trecut, un act care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele telecom din țară.
Ulterior, alte două companii au primit autorizația CSAT, respectiv Compania de Pază R.O și Concept Electronics.
Prima dintre companii furnizează servicii de pază și sisteme de alarmă inclusiv pentru Ambasada statului Israel și Banca Leumi, în timp ce Concep Electronics furnizează echipamente IT și are mai multe contracte cu STS, CSM și ministere.
Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi este una din condițiile lansării 5G, prin care statul speră să atragă peste 500 milioane de euro.
Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.
Ce se întâmplă dacă un producător 5G nu obține avizul CSAT: Operatorii telecom mai pot folosi echipamentele ce țin de rețeaua de acces și transport timp de 7 ani, iar elementele ce țin de nucleul rețelelor doar 5 ani
Potrivit unui amendament al comisiilor juridică, economică, de apărare şi pentru comunicaţii din Senat, amendament însuşit de plen, furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru zona de nucleu – 5 ani. Amendamentul, inițiat de senatorii PNL, USR, PSD, UDMR membri ai comisiilor raportoare și admis cu unanimitate de voturi este următorul:
- „Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu excepția celor din nucleul rețelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani, perioade ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Cum a fost motivată introducerea acestui amendament:
„Prin amendament se propune ca elementele ce țin de rețeaua de acces radio și transportul traficului aferent acesteia, să mai fie utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu motivația că acest tip de echipamente au un impact însemnat inclusiv din punct de vedere financiar asupra rețelelor existente, iar activitățile ce se referă la înlocuirea acestora sunt mult mai consumatoare de resurse, inclusiv a resurselor de timp. În același timp, riscul de securitate cibernetică este unul limitat.
Pe de altă parte, elementele ce sunt incluse în nucleul rețelei (sau ‘core network’) reprezintă un risc de securitate semnificativ mai mare la nivel național și pentru rețea în ansamblul său. Prin nucleul rețelei se identifică partea centrală a unei rețele mobile de comunicații electronice care asigură servicii utilizatorilor potrivit profilului acestora și care este responsabilă de realizarea unor funcții critice precum autentificarea, localizarea, rutarea.”
Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei
Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, a fost una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G în acest an.
În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, dar licitația a fost amânată din nou pentru 2022.
Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei.
În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.
INTERVIURILE HotNews.ro