7 lucruri din comunicatul agenției S&P pe care Ministerul Finanțelor NU le-a spus: de la motivele inflației ridicate, la scăderea populației care afectează competitivitatea

Agenția de rating S&P a păstrat ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută. Suntem cu o treaptă deasupra junk.

Ministerul Finanțelor a trimis un comunicat de presă, dar a ignorat o serie de lucruri pe care agenția de rating le-a spus.

7 lucruri spuse de S&P care nu se află în comunicatul Ministerului de Finanțe

1. S&P crede că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024.

„Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce treptat în anii următori, spre 5% din PIB până în 2025, în conformitate cu corecțiile cerute de UE în procedura de deficit excesiv”, spune Agenția.

În consecință, anticipează că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027.

„Creșterea cheltuielilor se va apropia de 20% an la an. Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte creșterii salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investiții publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene”, informează S&P.

Ținta actuală de deficit a Guvernului include un pachet recent de consolidare de 10 miliarde lei, „din care considerăm că nu reprezintă o certitudine, cheltuielile preelectorale discreționare fiind posibile”.

„Deși Guvernul României își propune să crească eficiența administrației fiscale, credem că eforturile de consilidare se vor realiza doar pe termen mediu”, arată S&P.

Conform sursei citate, procedura de deficit excesiv și PNRR solicită României să facă progrese suplimentare în ceea ce privește reformele fiscale structurale, printre altele în aceea ce privește consolidarea administrației fiscale, modificări specifice ale regimului fiscal și modificări legislative ale procesului bugetar și de revizuirie a cheltuielilor.

2. „În timp ce politica fiscală a menținut cererea internă pe linia de plutire, o mare parte din aceasta este canalizată în importuri. Prin urmare, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, cu puține semne de corecție”, spune S&P.

Conform agenției de rating, politica fiscală expansionistă va contribui la dezechilibre externe mari și ne așteptăm la o medie a deficitului de cont curent de 7,6% din PIB între 2025 – 2027.

„Ne așteptăm ca deficitul comercial cu bunuri să rămână aproape la 10% din PIB în următorii câțiva ani, reflectând cererea internă ridicată și problemele de competitivitate. (…) Ne așteptăm ca din cauza creșterii mari a importurilor, PIB-ul real să crească cu doar 1,6% în acest an, în ciuda majorării consumului privat ca urmare a creșterii salariilor reale și a investițiilor în curs (parțial) finanțate de UE”, spune S&P.

3. „Inflația din România este acum cea mai mare din Europa Centrală și de Est (ECE), cu peste 5%, datorită cererii interne ridicate pe fondul expansiunii fiscale. Estimăm că va rămâne ridicată și va continua să reprezinte o provocare pentru BNR”, arată S&P.

Unul dintre motivele invocate de S&P este legat de politica fiscală pro-ciclică și creșterea ridicată a salariilor.

4. Salariile bugetarilor și pensiile au mărit venitul disponibil

„Creșterea economică reală din prima jumătate a anului a fost mai lentă decât am anticipat și ne-am redus substanțial prognoza de creștere reală la 1,6% în acest an, de la aproximativ 3% anterior”, arată agenția.

Conform sursei citate, consumul continuă să se extindă puternic deoarece România a cunoscut una dintre cele mai mari dinamici ale venitului net disponibil la nivel global în ultimele 12 luni, inclusiv o creștere a salariului cu 20% în sectorul public în ultimul an, câteva creșteri ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.

În ciuda acestui lucru, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forței de muncă, iar șomajul a rămas aproape de minimele istorice.

Totuși, diferența dintre abilitățile angajaților și cererea economiei inhibă extinderea bazei de angajare.

5. Exporturile rămân slabe din cauza Germaniei

„Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investițiile în sectorul public, inclusiv în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, creșterea exporturilor rămâne slabă, în principal din cauza încetinirii economice a Germaniei, principalul partener comercial al României”, arată S&P.

Potrivit agenției, criza economică actuală din Germania a împiedicat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului. În plus, România raportează de ceva vreme cea mai mare creștere a salariilor din Europa și acest lucru evidențiază probleme de competitivitate.

6. Economia României se confruntă cu mai multe provocări structurale care vor persista după 2027, inclusiv din cauza trendului demografic.

S&P mai arată că scăderea populației aptă de muncă ar putea trage în jos creșterea.

În plus, menționează că lipsesc eforurile de reformă pentru a oferi pieței competențele profesionale necesare, precum și în ceea ce privește încetinirea emigrației.

În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a scăzut cu circa 1,1%/an și se așteaptă ca acest declin să se reducă doar marginal în următorii ani.

7. România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE.

Puncte slabe, în opinia S&P, sunt corupția și eficiența guvernamentală.

„România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene din 2020. Considerăm că percepția lipsei de îmbunătățire a poziției fiscale ar putea întârzia unele fonduri din PNRR”, mai spune S&P.

Ce spune Ministerul Finanțelor în comunicatul transmis

Redăm integral comunicatul Ministerului de Finanțe:

„Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

În opinia agenției, decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută de stocul moderat de datorie externă și guvernamentală și de perspectivele solide de creștere ale țării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, precum și cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităților române.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În evaluarea realizată, S&P evidențiază atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din țara noastră, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.

Agenția consideră că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea substanțială a deficitului fiscal și înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătățirea structurii datoriei și reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alți factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.

Principalul factor care ar putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei este reprezentat de creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale ale agenției pe termen mediu, ceea ce ar conduce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodată, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută.”