9 reforme pe care tinerii de la Universitate le pot trece pe hartie, intrucat vin de la economistul sef al Bancii Nationale

Atunci cand ai zece mii de oameni in strada, cel mai dificil e sa armonizezi solicitarile lor, astfel incat sa poti prezenta un program coerent de reforme. Unii vor autostrazi, altii vor aplicarea Punctului 8 de la Timisoara, altii ar dori re-instaurarea monarhiei samd. In spatele solicitarilor punctuale se afla insa un punct comun: toti vor inlaturarea coruptiei si un nivel de trai mult mai apropiat de cel din Occident. Vineri, la o conferinta organizata de Societatea Romana de Economie, economistul sef al Bancii Nationale, Valentin Lazea, a structurat in 10 puncte reformele esentiale pentru ca economia sa creasca intr-un ritm mult mai mare, iar nivelul de trai sa se imbunatateasca consistent.

„Toata lumea lumea vrea crestere economica inalta, nu de 3% ci de 5% daca se poate. Ei bine, daca toti vrem sa crestem cu 5%, aceste reforme structurale sunt absolut necesare”, spune Valentin Lazea.

1. Reforma educatiei

„Am putea sa ne uitam la sens performantele Estoniei si Poloniei, care au facut din educatie cheia de bolta a procesului de convergenta. Nu este normal ca profesorii din ciclul gimnazial si liceal sa caute o suplimentare a veniturilor prin industria meditatiilor private, care are un dublu dezavantaj: scade in mod deliberat calitatea actului didactic la cursuri si favorizeaza pe elevii cu situatia materiala mai buna”, a spus Lazea la un seminar de specialitate.

Posibila solutie: cresterea semnificativa a salarizarii personalului didactic, dar numai in functie de gradul de promovabilitate al elevilor in treptele superioare de invatamant. Inlocuirea sistemului meditatiilor private cu un sistem al meditatiilor colective gratuite, dupa orele de curs, profesorii avand atat stimulentul (salarii marite),cat si penalizarea (promovabilitatea unui numar cat mai mare de elevi in treptele superioare de invatamant) necesare acestei schimbari

Nu este normal ca mediul rural, unde rezida circa 45% din populatie, sa dea circa 1% din totalul absolventilor de facultate.

Posibila solutie: facultatile de stat sa aloce, la admitere, o cota de 10 la suta din locurile gratuite absolventilor de liceu din mediul rural, selectionati in ordinea mediilor de absolvire. Acestia sa se angajeze in scris (impreuna cu co-garantori) ca la finalizarea studiilor universitare vor profesa in comuna natala un numar minim de ani, in caz contrar urmand sa ramburseze contravaloarea bursei primite.

Nu este normal ca studentii la cursurile de zi sa lucreze dimineata (facand, din acesta, principala ocupatie) si sa se ocupe de studii doar in subsidiar (si facultativ). Posibila solutie: prezenta la cursurile de zi trebuie sa redevina obligatorie. Studentii care nu isi pot permite efortul financiar trebuie sa beneficieze de una din urmatoarele alternative: credit bancar pentru studii (garantat impreuna cu co-garantori) sau posibilitatea intreruperii studiilor pe o durata determinata in scopul acumularii de resurse financiare, urmata de reluarea studiilor

• 2. Politici pronataliste

„Politicile pronataliste dinainte de 1989 au facut ca in fiecare an sa avem cate 365.000 de nou-nascuti, in timp ce in perioada 1991-1995 numarul s-a redus drastic la 253.000 de nou-nascuti pe an, generatia care acum intra in forta de munca. Este o pierdere de 100.000 de oameni pe an”, crede Valentin Lazea.

Daca datele INS se vor dovedi reale, populatia Romaniei ar putea scadea la 17,1 milioane persoane pana in anul 2040, urmand ca in 2060 sa ajunga la 14,2 milioane persoane. Potrivit datelor ONU, in 2080 in Romania vor trai circa 13,9 milioane de romani, majoritatea batrani. Cauzele acestui declin demografic sunt migratia externa si sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2014, populatia rezidenta a Romaniei era de 19,942 milioane persoane, scazand pentru prima oara dupa 1968 sub 20 de milioane de persoane

• 3. Atragerea de investitii straine

Pomania concureaza pentru atragerea de investitii straine numai prin forta de munca ieftina si fiscalitatea relativ redusa sau inexistenta din unele zone.

Potrivit unui studiu realizat de specialisti ai Fondului Monetar International investitorii straini sunt atrasi sa investeasca in sectoarele legate de export, cum ar fi industria, in principal de flexibilitatea fortei de munca si „adancimea financiara”, si in servicii de dezvoltarea sistemului juridic si calitatea infrastructurii.

In Romania pe niciunul dintre cele patru dimeniunii nu stam foarte bine. „Calitatea investitilor straine lasa foarte mult de dorit. Este si vina noastra pentru ca politicile promovate de autoritati au atras mai mult investitorii speculativi si mai putin investitorii orientati spre export”, crede Lazea. In opinia lui, miza in anii urmatori este atragerea de investitii productive si orientarea catre export. Lazea sustine ca trebuie o mai buna atragere a investitiilor straine directe si mai ales canalizarea lor catre sectoarele „tradebles”, nu imobiliare, servicii financiare sau mall-uri si magazine, cum s-a intamplat in trecut, o mai buna a absorbtie a fondurilor europene

• 4. Politica de imigratie inteligenta

Natalitatea ar trebui stimulata, iar declinul demografic ar putea fi oprit inclusiv prin imigratie. Lazea a dat exemplul refugiatilor sirieni, care sunt „masiv educati”, si ar putea fi integrati in forta de munca.

Productivitatea ar creste din reducerea risipei energetice, pentru ca Romania consuma de 2,5 ori mai multa energie pe unitatea produsa decat media UE, dar si prin construirea a doua autostrazi de la Est la Vest si de la Nord la Sud.

Clasa politica este reticenta in a adopta astfel de reforme, pentru ca n-ar aduce beneficiile electorale pe care le aduc alte masuri, dar argumentul este fals, spune oficialul BNR.

„Aparent, factorul politic nu vrea sa se apuce decisiv de una dintre ele (dintre reforme), pentru ca are impresia ca nu aduce voturi. Este fals! Politic, aduc mai multe dividende decat fluieraturi (…) Aduce beneficii unui numar mai mare de votanti, oricare dintre reforme”, a mai spus oficialul BNR.

• 5. Trecerea Bursei la stadiul de piata emergenta

Banca Nationala a Romaniei (BNR) sprijina trecerea Bursei de Valori Bucuresti de la stadiul de piata de frontiera la cel de piata emergenta, avand in vedere ca, la nivel mondial, exista 1.400 de miliarde de dolari disponibili pentru pietele emergente si doar 50 de miliarde de dolari pentru pietele de frontiera, e de parere Valentin Lazea. „Scopul pentru care sprijinim initiativa conducerii Bursei de Valori Bucuresti de eliminare a celor opt bariere este de a avea o crestere a ratingului pietei bursiere din Romania de la nivelul de piata de frontiera la nivelul de piata emergenta, pentru ca fondurile disponibile in lume pentru pietele emergente sunt mult mai mari decat cele pentru pietele de frontiera. (….) Ca ordin de marime, sunt circa 1.400 de miliarde de dolari disponibili pentru pietele emergente si numai circa 50 de miliarde de dolari disponibili in lume pentru pietele de frontiera”, a precizat Valentin Lazea.

Oficialul BNR a explicat ca, din cauza incadrarii, Bursa de la Bucuresti atrage mult mai putini bani comparativ cu bursele din tarile vecine.

„O intrebare paradoxala poate pentru unii ar fi de ce, tocmai acum cand bursa de la Bucuresti a depasit in capitalizare bursele din Budapesta si din Praga, totusi, lichiditatea la noi este mai mica decat acolo? Si raspunsul este dat exact de aceasta diferenta de pozitionare. Bursele de la Praga si de la Budapesta sunt considerate piete emergente, deci o clasa superioara, si, desi au o capitalizare mai mica decat cea de la Bucuresti, atrag bani mai multi si au o lichiditate mai mare”, a explicat Valentin Lazea.

• 6 Consolidarea terenurilor agricole

O agricultura nerestructurata (cu terenuri faramitate, fara sisteme de irigatii si silozuri de depozitare, fara retele de colectare si transport) face aproape imposibila respectarea consecventa a criteriului de inflatie. In anii cu probleme climatice, cand preturile agro-alimentare cresc exponential, politica monetara ar trebui sa induca deflatie in toate sectoarele non-agricole, pentru respectarea tintei de inflatie.

• 7.Plati electronice

La acest capitol lucrurile pot fi mult imibunatatite. în România, mai puțin de 10 la sută din totalul plăților sunt făcute utilizând mijloace electronice, față de peste 90 la sută în Polonia

• 8. Stimularea modelului de crestere economica pe investitii si exporturi

Romania risca sa promoveze un model de crestere consumerist, care sa o condamne la capcana venitului mijlociu („middle income trap”). Acest risc, despre care nimeni nu vorbeste in Romania, este riscul cu care se confrunta orice tara ajunsa cu PIB/ locuitor in zona 8000-10.000 de dolari. Daca autoritatile aleg sa stimuleze consumul, prin sacrificarea investitiilor si a exporturilor, tarile respective au toate sansele sa ramana prinse in capcana venitului mijlociu, o zona din care nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad (vezi cazul Greciei, Argentinei si al altor state mediteraneene si sud – americane cu care ne asemanam). Din contra, daca autoritatile conving populatia sa amane consumul si sa stimuleze investitiile si exportul, exista toate sansele ca economiile respective sa iasa din capcana venitului mijlociu (vezi cazul Estoniei, Slovaciei si chiar al Poloniei).

• 9. Revitalizarea parteneriatului public privat in proiectele de investitii majore.

E nevoie de revitalizarea parteneriat public privat în proiectele de investiții major.

„Aceste reforme sunt fix aceleasi lucruri care ne sunt necesare ca sa trecem la zona euro”, a mai spus vineri economistul sef al BNR.