Conferința Economică Europeană de la Berlin: industrii sufocate de criza energetică, relocări de firme, inflație, recesiune și noul pol al puterii
Criza energetică aduce companiile din Germania la limitele existenței. Chiar și companiile mijlocii nu mai exclud mutarea producției în străinătate, a avertizat președintele Federației Industriilor Germane (BDI), Siegfried Russwurm, la Conferința Economică Europeană organizată de Frankfurter Allgemeine Zeitung și Școala Europeană de Management și Tehnologie (ESMT).
Potrivit editorului F.A.Z., Gerald Braunberger, conferința de două zile de la Berlin a fost despre găsirea de soluții la numeroasele crize din lume. Braunberger a avertizat că Europa se confruntă în prezent cu o pierdere semnificativă a prosperității. „Inflația și recesiunea formează o alianță toxică”, a spus el.
Pe lângă crizele economice, ar mai fi și conflicte politice, care ar putea veni în Europa ca urmare a succesului electoral clar, al taberei de centru-dreapta din Italia.
Neutralitatea fiscală
Ministrul federal de finanțe, Christian Lindner (FDP), consideră că a reduce inflația este cea mai importantă sarcină a guvernului federal. „Inflația este cea mai mare amenințare la adresa fundamentelor economice ale unei societăți”, a declarat Lindner, la Conferința care a avut loc la finele lunii septembrie.
Inflația duce la sărăcirea oamenilor și la lipsirea companiilor de baza lor economică. Prin urmare, statul trebuie să se asigure că oferta nu se mai restrânge și că firmele nu trebuie să se închidă. Lindner consideră că statul ar trebui să-și impună „neutralitatea fiscală”: „Nu trebuie să dăm acum și impulsuri pentru consum”, a spus el.
Relocări în alte țări
Siegfried Russwurm a avertizat că „industria nu va putea rezista mult timp”, la presiunea la care sunt supuse, în prezent, companiile germane, având în vedere creșterea drastică a costurilor cu energia, Pragmatismul este o caracteristică a antreprenorilor, motiv pentru care acum mulți se gândesc la relocarea producţiei lor în alte ţări.
El însuși aude asta de la companiile mijlocii, pe care anterior le-a perceput drept „adevărați patrioți”. În special Canada și SUA ar constitui locații atractive. Costurile energiei acolo sunt mult mai mici, iar condițiile mai prietenoase decât în Germania.
Pe lângă costurile mari, procesele administrative îndelungate din Germania sunt și ele o problemă: „În Germania ne permitem un nivel de complexitate care pur și simplu nu este potrivit pentru crize”, a criticat Russwurm, susținând apoi folosirea oricărei surse de energie disponibile în prezent.
Acest lucru nu se aplică numai celor trei centrale nucleare rămase. „ Lăsați turbinele eoliene să funcționeze”, a cerut Russwurm. Până acum, unele sisteme au fost oprite noaptea, astfel încât unele specii de păsări să nu fie deranjate. Pentru această afirmație, el nu a primit aplauze de la ministrul Mediului, Steffi Lemke.
Noul pol de putere
Pentru politicianul de la Verzi, președinte al Comisiei din Bundestag pentru afacerile Uniunii Europene, Anton Hofreiter, una dintre cele mai mari provocări constă într-un nou sistem de competiție între statele democratice și autocrații. Acest lucru ar putea duce chiar la formarea unui nou pol de putere.
„Cea mai brutală și teribilă expresie a acestui fapt este atacul rusesc asupra Ucrainei, dar acesta nu este în niciun caz singurul”, a spus Hofreiter. Reamintind și repetatele amenințări ale Chinei la adresa Taiwanului.
Pentru a da o imagine asupra cooperării globale, Hofreiter a recurs la o descriere critică a modelului de afaceri german: „Am cumpărat materii prime într-o dictatură”, a spus el. „Și le-am procesat cu o inginerie grozavă, în produse pe care le-am vândut într-o altă dictatură, și anume în China.” Acesta nu este un model de afaceri sustenabil, a conchis acesta.
El a mai cerut ca Germania să-și asume rolul de lider în Europa. Asta nu înseamnă o politică „în primul rând Germania (Germany First)”. În schimb, Germania trebuie să acționeze ca și „custode și organizator” al intereselor europene comune.
Acest lucru este important atunci când vine vorba de cumpărarea în comun a gazelor naturale pe piața mondială, sprijinirea Ucrainei – și cu livrări suplimentare de arme – sau gestionarea procesului de expansiune europeană, în care Germania are un interes geostrategic.