Luna, tot mai puțin enigmatică, este fiica Pământului (noi argumente ștințifice)

​Luna a fascinat mereu omenirea, iar de la Galilei încoace s-au formulat nenumărate ipoteze despre originea ei. Acum, oameni de știință de la ETH Zürich au găsit dovezi care par a pune capăt puținelor controverse care mai persistă.

Cercetările de la prestigioasa politehnică elvețiană, publicate în revista „Science Addvances”, demonstrează că Luna a dobândit heliu și neon, gaze nobile, din mantaua Pământului. Descoperirea vine și ea în sprijinul teoriei „Impactului uriaș”, larg acceptate, care spune că Luna s-a format în momentul coliziunii Pământului cu alt corp ceresc.

Cum se ajunge de pe Lună pe Pământ (invers față de Jules Verne)

Patrizia Will, doctorandă la ETH, a examinat șase mostre de la meteoriți lunari din colecția Antractica, furnizate de NASA. Meteoriții sunt din rocă bazaltică, formată când magma a țâșnit din interiorul Lunii și s-a răcit repede. Ulterior a fost acoperită de alte straturi de bazalt, care au protejat roca de razele cosmice, în special de vântul solar. Procesul de răcire a rezultat și în particule de sticlă, printre alte minerale aflate în magmă.

Will și colaboratorii au constatat că particulele de sticlă încă aveau amprentele chimice ale heliului și neonului (semnături izotopice) din interiorul Lunii. Este dovada de necontrazis că Luna și-a moștenit gazele nobile de la Pământ. „Descoperirea în premieră de gaze solare în materiale bazaltice de pe Lună, care n-au fost expuse pe suprafață la nicio influență, a fost un rezultat emoționant”, a declarat Will.

Fără protecția unei atmosfere, asteroizii bombardează constant suprafața Lunii. Impacturi majore au ejectat metoriți din straturile interioare, iar unii din aceia au ajuns în cele din urmă pe Pământ. Multe mostre au fost colectate din Africa de Nord și din Antractica, unde sunt mai ușor de depistat pe suprafață.

Beneficiind de singurul instrument din lume capabil să detecteze concentrații minime de heliu și neon, cercetătorii le-au depistat în grăunții vechi de șapte miliarde de ani din meteoritul Murchison – cea mai veche materie solidă cunoscută până în prezent.

În căutarea originii vieții

A ști unde să cauți în vasta colecție NASA cu aproape 70.000 de meteoriți reprezintă un mare pas înainte. „Sunt puternic convins că va începe o cursă de studiere a gazelor nobile grele și izotopilor în materialele metoritice”, afirmă prof. Henner Busemann, unul din cei mai prestigioși oameni de știință din domeniul geochimiei gazelor nobile extraterestre. El anticipează căutarea în metoriți lunari de kenon și krypton, gaze și mai dificil de identificat, ca și a altor elemente volatile, ca hidrogen și halogeni.

„Deși aceste gaze nu sunt neapărat necesare vieții, va fi intereseant de aflat cum au rezistat formării violente și brutale a Lunii.

Asemenea cunoștințe îi vor ajuta pe geochimiști și geofizicieni să creeze noi modele care să arate mai cuprinzător cum pot rezista cele mai volatile elemente formării de planete, în sistemul solar și dincolo de el”, comentează Busemann.

Surse: SciTechDaily, Google Scholar.