Comerțul, afectat de erodarea puterii de cumpărare / Oamenii redirecționează cheltuielile discreționare către alimente și plata facturilor/ Exportatorii sunt afectați în mod deosebit (raport)

Prețurile energiei s-au mișcat ca un montagne russe în ultimele săptămâni. Spre sfârșitul lui 22 august, un lanț neașteptat de întreruperi a aprovizionării – închiderea robinetelor Rusiei, lucrările de reparații la instalațiile de gaz lichefiat din SUA care s-au prelungit mai mult decât se aștepta, restricții ale exporturilor norvegiene – au scos la iveală limitele pieței energetice a UE, arată un raport al BRD desinat investitorilor.

Sectorul de producție european se prăbușește sub greutatea prețurilor ridicate la energie. Sectoarele mari consumatoare de energie și gaze, cum ar fi producătorii de oțel, îngrășăminte și de aluminiu sunt forțați să închidă fabricile sau să transfere costurile crescânde către consumatori. Chiar și producătorii de zahăr sunt afectați.

Europa a pierdut aproximativ jumătate din capacitatea de prelucrare a zincului și aluminiului în ultimul an, în timp ce mai mult de două treimi din capacitatea de producție a îngrășămintelor nu mai funcționează.

Utilizarea cărbunelui și a lignitului pentru generarea de energie în UE a crescut cu 15% în S1’22, pe măsură ce centralele dezafectate au fost repuse în funcțiune. Mai mult, deteriorarea perspectivelor privind alimentarea cu energie ar putea duce la o inversare a politicii pe termen lung a Germaniei de a elimina treptat energia nucleară până la sfârșitul anului.

Oprirea completă a Nord Stream lasă doar două rute majore de alimentare cu gaz către UE: una prin Ucraina și alta prin TurkStream prin Marea Neagră. Cu toate acestea, fluxurile prin Ucraina s-au redus considerabil.

De asemenea, capacitatea de a accelera transporturile de gaz lichefiat către Europa este limitată de infrastructură și de aprovizionarea limitată.

Chiar dacă stocurile de gaze naturale pot atinge obiectivul Germaniei de a fi pline în proporţie de 95% până în noiembrie, acest lucru ar acoperi doar aproximativ 2 luni şi jumătate din cererea de încălzire, industrială şi de energie electrică dacă Rusia întrerupe complet livrările, potrivit lui Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale de Reţele, autoritatea de reglementare în domeniul energiei din ţară.

Tot acest tablou global nu are cum să nu afecteze economia românească, în ciuda evoluțiilor surprinzătoare a economiei.

Performanța neașteptat de bună a PIB-ului din prima jumătate a anului a determinat o revizuire semnificativă în sus a estimărilor de creștere pentru 2022. Între timp, cifrele pentru 2023 sunt revizuite în scădere.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul își pierde impulsul în fața erodării puterii de cumpărare, scăderii economiilor făcute în pandemie și a condițiilor financiare mult mai stricte. Cheltuielile discreționare sunt acum redirecționate către cele esențiale (alimente, facturile de utilități și rambursarea împrumuturilor).

Apar vulnerabilități tot mai mari pentru dinamica pieței imobiliare din cauza problemelor de accesibilitate, a creșterii costurilor de construcție, precum și a incertitudinii persistente, deja evidentă în cifrele oficiale: vânzări mai slabe de locuințe, încetinirea cererilor de credite ipotecare și scăderea numărului de autorizații de construcții, mai spune BRD în raport.

Sectorul de producție este în dificultate – s-a contractat pentru a patra lună consecutiv în iunie 22, în timp ce noile comenzi au scăzut

Subsectoarele orientate spre export (producția de mașini, echipamente electrice) împreună cu industriile consumatoare de energie (chimie, metalurgie, materiale de construcție) sunt afectate în mod deosebit.

În agricultură, presiunile asupra costurilor de producție cresc, iar condițiile meteorologice sunt nefavorabile, creând provocări pentru noua recoltă.

Prețurile la producător reacționează primele la întreruperile lanțului de aprovizionare. Problemele legate de disponibilitatea bunurilor intermediare duc la creșterea prețurilor bunurilor industriale. Mai departe, șocul se transmite în etape succesive de-a lungul procesului de producție, accelerând creșterea prețurilor bunurilor de consum, arată documentul.

O pondere din ce în ce mai mare a angajatorilor menționează deficitul de forță de muncă ca fiind o problemă presantă, iar tot mai multe firme se orientează către digitalizare, automatizare sau care aduc lucrători străini (Guvernul a crescut cota la 100.000 în 2022, dublu față de valoarea înregistrată în anul precedent).

Leul a confirmat caracterul nesustenabil al aprecierii rapide din perioada anterioară

Firmele sunt din ce în ce mai reticente în a angaja personal suplimentar, având în vedere scăderea comenzilor noi și un sentiment de afaceri mai pesimist. Indicatorul privind intențiile de angajare a scăzut pentru a doua lună la rând în august’22 (105,4 față de 107,4 anterior).

Vara a fost generoasă cu leul, care s-a apreciat constant față de EUR între 4 iulie și 2 septembrie (+2,6%). Evoluția a fost atribuită îmbunătățirii apetitului pentru risc la nivel global, interesului mai intens al investitorilor pentru piețele financiare din ECE și fluxurilor comerciale mai mari. În plus, a reflectat și efectele unor factori interni sezonieri.

EURRON a afișat o inversare bruscă a tendinței începând cu 5 septembrie, pe măsură ce sentimentul de risc s-a înrăutățit pe fondul poziției divergente a FED/BCE, a altor semne de încetinire economică în Europa, a crizei energetice în creștere și a tensiunilor geopolitice persistente.

În plus, a confirmat caracterul nesustenabil al aprecierii rapide din perioada anterioară, nesusținută de schimbări majore în starea economică a României.