Sari direct la conținut

Ce se mai întâmplă pe Netflix. Două producții bune, dar și o avertizare serioasă

HotNews.ro
Cillian Murphy în Peaky Blinders, Foto: Netflix
Cillian Murphy în Peaky Blinders, Foto: Netflix

Într-un interviu pentru The New York Times, Ted Sarandos, co-CEO la Netflix, a spus tranșant: „Facem programe pentru o mulțime de oameni diferiți, care au opinii diferite, gusturi diferite, stiluri diferite. Vrem ceva pentru toată lumea, dar nu totul va fi pentru fiecare.”

De aceea găsim pe Netflix seriale de prestigiu ca „The Crown”, „Better Call Saul” sau „Stranger Things”, până la producții care trebuie uitate repede ca „Floor is Lava” („vrem ceva pentru toată lumea”). Iar zilele acestea avem noi exemple de la cele două extreme.

Peaky Blinders

Al șaselea și ultimul sezon a venit în sfârșit, la aproape trei ani după al cincilea și la nouă de la debutul serialului. Dar producții apreciate cu 8,8/10 pe IMDb nu abundă pe nicio platformă de streaming, așa că a meritat să așteptăm – chiar dacă „Peaky” a devenit mai puțin dens pe parcurs. La atâta timp după debut, serialul aduce pe undeva cu categoria producțiilor TV pasagere, cu violență dezolantă și criminali britanici de joasă speță. Dar rămâne sinistru și tragic, cu aer atât de gros că fumul de țigare nu se ridică și o ceață atât de densă că până și caii par a expira greu.

Hustle / Marea încercare

Parteneriatul lui Adam Sandler cu Netflix n-a fost mereu la înălțime, dar această producție fără pretenții despre un căutător de talente în baschet este o dramă minuțios clădită despre visuri. Nu degeaba, spectatorii o apreciază cu 7,4/10, este pe primul loc în Top 10 filme Netflix în România, ca și în alte peste 80 de țări. Jeremiah Zagar, care și-a făcut mâna pe filme documentare, ca și scenariștii, nu au încercat să romanțeze afacerile de multe miliarde de dolari din sporturile profesioniste. Au eliminat orice urmă de sentimental. Succesul este fragil; orice greșeală poate dărâma un vis.

Lost Girls / Fete dispărute

Peter Pan poate fi un simbol de drăgălășenie jucăușă, dar să nu crești niciodată are și aspecte negative. În acest film care are la bază un roman cu același nume, scenarista și regizoarea Livia De Paolis descrie (sau măcar încearcă) generații de femei bântuite de Never Never Land, unde trăiesc Peter Pan, Tinker Bell și căpitanul Hook. Tânăra Wendy are o noapte electrizantă cu Peter Pan la vârsta de 13 ani. Deși îi promite acestuia că nu va crește, o face, se mărită și are o fiică. Adulta Wendy, jucat de însăși De Paolis, se chinuie să-și accepte viața, inclusiv soțul non-magic și fiica exaspera(n)tă. Adulta Wendy este americancă, dar are un puternic accent italian; există și o bunică Wendy, jucată de Vanessa Redgrave. Sărmanii spectatori care se vor încumeta să vadă această poveste freudiană trebuie să înfrunte o înclinație hilară spre nimicuri.

Surse: The New York Times, IMDb, Flix Patrol

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro