România riscă o amendă de peste 1,6 milioane de euro și un minus de sute milioane de euro la buget prin amânarea licitației 5G

​Licitația 5G din care statul speră să atragă peste 600 milioane de euro riscă să nu aibă loc nici în acest an, după ce legea privind Codul Comunicațiilor tocmai ce a fost declarată neconstituțională. Fără adoptarea acestei legi nu poate fi lansată licitația 5G, care durează minim 4 luni, și România riscă să plătească și amendă de peste 1,6 milioane euro pentru netranspunerea în legislație a Codului European al Comunicațiilor.

De ce licitația 5G ar putea să nu mai aibă loc nici în 2022

• “Până nu se publică Legea Codul Comunicațiilor în Monitorul Oficial, nu putem începe procedura de licitație de spectru pentru 5G. Toată procedura, până la eliberarea noilor licențe de spectru, din momentul 0 cand avem Legea publicată, incluzând perioada de consultare publică a documentației tehnice pentru licitație, perioada pentru eventuale contestații și rundele efective de licitație, durează minim 4 luni. “, a declarat joi pentru HotNews.ro Eduard Lovin, vicepreședintele autorității de reglementare în comunicații.

Curtea Constituțională a admis miercuri sesizările USR și ale Avocatului Poporului cu privire la prevederea din Codul comunicațiilor electronice prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP ar fi fost obligați să furnizeze conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii organelor de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale.

Declarată neconstituțională, legea trebuie retrimisă în Parlament și corectată, însă ar trebui destul de rapid făcut acest lucru, până la finele lunii iunie, înainte de vacanța parlamentară.

Dacă legea este modificată și publicată în Monitorul Oficial până la finele lunii iunie, înainte ca parlamentarii să intre în vacanță, mai sunt șanse ca licențele să fie atribuite în acest an. În caz contrar, procedura de licitație se va finaliza abia în luna ianuarie 2023, dacă totul decurge bine și nu apar alte complicații.

De ce a fost declarată neconstituțională legea privind Codul Comunicațiilor

Curtea Constituțională a decis miercuri că prevederile din legea criticată care instituie obligația în sarcina furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de a furniza ”informațiile reținute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuții în domeniul securității naționale, nu au caracter previzibil, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție.

Lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială și privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, spune CCR.

În plus, Curtea a considerat în neregulă și prevederile privind amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice (inclusiv 5G) pe spațiile verzi situate în intravilan.

Potrivit CCR, nu există minime cerințe obligatorii sau criterii obiective privind amplasarea acestor echipamente, iar prevederile aduc derogări de la regimul juridic aplicabil spațiilor verzi care instituie interdicții absolute în acest domeniu, aspecte ce ar putea afecta exercitarea în condiţii de normalitate a dreptului la ocrotirea sănătății și a dreptului la un mediu sănătos.

România, în fața Curții de Justiție a UE din cauza Codului Comunicațiilor: Ce amendă riscă

Comisia Europeană a sesizat miercuri, 6 aprilie, Curtea Europeană de Justiție cu privire la faptul că România și alte nouă state UE nu au transpus în legislația națională Codul European al Comunicațiilor. În România legea privind Codul Comunicațiilor este atacată la Curtea Constituțională pentru prevederi care ar crește puterile SRI în interceptarea comunicațiilor și amplasarea rețelelor 5G pe spațiile verzi în orașe.

Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM a semnalat luna trecută pe Twitter că amenda minimă pentru România dacă pierde procesul la CJUE începe de la 1,6 milioane de euro.

Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta.

Sesizarea Curții Europene de Justiție este ultima etapă a unei proceduri de infringement. România era de ceva timp în această procedură și a luat măsuri de a transpune în legislație Codul european al Comunicațiilor, numai că în lege au fost strecurate o mulțime de reglementări care nu țineau de acest Cod al Comunicațiilor.