Ce înseamnă pentru România embargoul asupra ţiţeiului rusesc și cu ce îl putem înlocui
Spre deosebire de gaze, unde ne putem asigura consumul din producţia internă în sezonul cald, România este dependentă de ţiţeiul din import în proporţie de 70%. Embargoul asupra petrolului rusesc ar putea aduce preţuri mai mari la carburanţi în toată Europa.
Planul anunţat oficial ieri de către preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede instituirea unui embargou asupra ţiţeiului rusesc până la sfârşitul anului, pe măsură ce sunt identificate surse alternative.
Majoritatea ţărilor europene, printre care şi România, se uită deja la aceste aspecte încă de la începutul conflictului din Ucraina. Din ponderea de 70% importuri de ţiţei, România aduce 30% din Rusia, iar 40% din Kazahstan.
În ţara noastră mai sunt funcţionale doar trei rafinării, din zece, câte erau la începutul anilor 1990. Este vorba despre Petromidia Năvodari – deţinută de Rompetrol (capacitate de procesare de 6 milioane de tone ţiţei pe an), Petrobrazi Ploieşti – OMV Petrom (4,5 milioane de tone) şi Petrotel Ploieşti – Lukoil (2,5 milioane de tone).
Cine importă în România ţiţei rusesc
Dintre ele, doar Petrobrazi foloseşte petrol extras din solul românesc, dar nu în totalitate.
Lukoil importă ţiţei rusesc, prin petroliere care sunt descărcate la Constanţa, prin Oil Terminal. Chiar dacă rafinăria de la Petrotel este cea mai mică dintre cele trei, totuşi o oprire a activităţii din lipsa materiei prime ar destabiliza piaţa şi ar crea un deficit de aprovizionare, Lukoil având şi un lanţ de circa 300 de benzinării în România.
Petromidia, cea mai mare rafinărie, aduce ţiţei din Kazahstan, de la compania-mamă a Rompetrol, KazMunaiGaz. De altfel, Kazahstanul şi celelalte state caspice ar putea fi principalele surse alternative la ţiţeiul rusesc şi acestea chiar au anunţat majorarea producţiei în perioada următoare, pentru a veni în sprijinul unei cereri mai mari din Europa.
Terminal controlat de Rusia
Însă şi aici ar putea fi probleme, pentru că ţiţeiul vine prin conducte din Kazahstan până în Rusia, unde este încărcat pe vapoare la terminalul de la Novorosiisk şi trimis prin Marea Neagră la Constanţa. Terminalul din Novorosiisk este controlat de statul rus prin compania Transneft, altfel că Rusia ar putea împiedica cu uşurinţă transportul petrolului prin această rută.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a vorbit ieri despre iminentul embargou, că nu vom fi luaţi pe nepregătite şi că nu vom avea probleme de aprovizionare, dar nu a spus ce se va întâmpla cu rafinăria Petrotel dacă nu va mai putea lua materie primă.
Urmează scumpirea carburanţilor
Mai mulţi specialişti din industrie, întrebaţi de Hotnews.ro, se aşteaptă la scumpiri în toată regiunea, după intrarea în vigoare a embargoului. În primul rând pentru că ţiţeiul adus din altă parte înseamnă costuri mai mari cu transportul.
În plus, o bună parte din rafinăriile din această parte a Europei sunt controlate de companii ruseşti, iar sistarea importurilor va duce la un deficit de produse petroliere pe piaţă. Mai mult, ele sunt calibrate să folosească ţiţei tip Ural, care se găseşte în Rusia şi ţările caspice.
Pe lângă ţiţei, însă, România importă şi produse petroliere finite, în principal motorină, vândută pe piaţa angro către marii consumatori din industrie şi transporturi. Este vorba de aproximativ 2 milioane de tone pe an, care vor trebui, de asemenea, suplinite din alte surse, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe preţul motorinei.
Pe de altă parte, rafinăriile din UE se tem de o concurenţă neloială din partea altor capacităţi de acest gen din afara Europei, precum India, unde nu există costuri de mediu, certificate de emisii şi alte taxe care se percep doar în UE. Ar trebui ca Uniunea Europeană să adopte, în paralel, şi un plan de protecţie a rafinăriilor europene, care riscă să se închidă şi să creeze astfel un deficit şi mai mare pe termen lung.
Cu ce putem înlocui petrolul rusesc
Ţiţeiul rusesc ar putea fi înlocuit în această parte a Europei cu cel din ţări exportatoare de petrol din OPEC, precum Kazahstanul, Azerbaidjanul şi Arabia Saudită. Surse alternative ar putea fi şi Africa de Nord şi de Vest. De altfel, aceste ţări au anunţat că sunt gata să majoreze producţia.
Specialiştii avertizează că acest embargou trebuie gândit şi pregătit cu mare atenţie, întrucât există riscul ca acelaşi ţiţei rusesc să fie vândut prin mai multe mâini şi să ajungă la noi ca fiind de altă provenienţă.