România, în fața Curții de Justiție a UE din cauza Codului Comunicațiilor: Legea, în care s-a extins aria interceptărilor SRI, este atacată la Curtea Constituțională / Cât e amenda minimă

​Comisia Europeană a sesizat miercuri, 6 aprilie, Curtea Europeană de Justiție cu privire la faptul că România și alte nouă state UE nu au transpus în legislația națională Codul European al Comunicațiilor. În România legea privind Codul Comunicațiilor este atacată la Curtea Constituțională pentru prevederi care ar crește puterile SRI în interceptarea comunicațiilor și amplasarea rețelelor 5G pe spațiile verzi în orașe.

UPDATE (15:05) Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM a scris miercuri pe Twitter că amenda minimă pentru România dacă pierde procesul la CJUE începe de la 1,6 milioane de euro.

Comisia Europeană a sesizat miercuri, 6 aprilie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la neîndeplinirea de către Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia a obligației de a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și de a comunica Comisiei măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională.

Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări. Codul a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta.

Sesizarea Curții Europene de Justiție este ultima etapă a unei proceduri de infringement. România era de ceva timp în această procedură și a luat măsuri de a transpune în legislație Codul european al Comunicațiilor, numai că în lege au fost strecurate o mulțime de reglementări care nu țineau de acest Cod al Comunicațiilor.

Creșterea puterilor SRI în interceptarea comunicațiilor și amplasarea rețelelor 5G în orașe, atacate la CCR: Motivele invocate de Avocatul Poporului

În România, această lege prin care toți furnizorii de comunicații, internet și găzduire cu resurse IP vor fi obligați să permită și să suporte costurile aferente interceptării legale a comunicațiilor de către Serviciul Român de Informații (SRI) ori alte organe de aplicare a legii a fost contestată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului. În plus, sunt contestate și prevederile privind amplasarea rețelelor 5G pe spații verzi în orașe și terenuri agricole.

Legea este contestată de asemenea și de USR.

Curtea Constituțională a avut chiar astăzi, 6 aprilie, termen pentru a judeca contestațiile USR și ale Avocatului Poporului, dar a decis să amâne pentru data de 4 mai 2022 o decizie în acest sens.

Avocatul Poporului a contestat în data de 9 martie la Curtea Constituțională mai multe prevederi din proiectul de lege care transpune în legislația națională Codul European al Comunicațiilor, un act esențial pentru demararea licitației 5G în acest an, dar care a stârnit mari controverse.

• SESIZAREA DE NECONSTITUȚIONALITATE A AVOCATULUI POPORULUI

Este vorba de un proiect de lege inițiat la începutul lunii decembrie 2021 de Guvernul Cîțu, cu cîteva zile înainte de a fi demis în Parlament, care a introdus ‘pe șest’ un articol care lărgește nejustificat spectrul interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conținut și la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate” prin rețelele operatorilor de comunicații, după cum a atenționat la acel moment juristul Bogdan Manolea.

• Proiectul nu a avut nicio legătură cu situația geopolitică, invazia Rusiei asupra Ucrainei având loc abia în luna februarie 2022.

Noul act normativ, care a fost adoptat miercuri, 2 martie, de Senat, cameră decizională, schimbă o multitudine de alte legi, nu doar pe cea în domeniul comunicațiilor electronice.

Ce contestă Avocatul Poporului în privința noilor prevederi legate de interceptarea comunicațiilor

Avocatul Poporului arată în sesizarea de neconstituționalitate că noul act normativ conferă organelor de aplicare a legii și organelor cu atribuții în domeniul securității naționale (ofițeri de informații), dreptul de a efectua acte de interceptare a comunicațiilor, dreptul de a avea acces la conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii, dreptul de a avea acces la informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente corespunzătoare adresei IP, precum și accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor.

Aceste activități de supraveghere și interceptare se realizează cu sprijinul tuturor furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice, care sunt obligați, pe propria chetuială, să pună la dispoziția organelor astfel indicate toate informațiile deținute în acest sens.

Ce probleme apar potrivit Avocatului Poporului:

„Textul de lege criticat nu este definit în mod clar și are un aspect general și vag raportat la prevederile legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională. În plus, acesta nu este corelat cu legislația privind protecția datelor personale (legea nr. 506/2004).

Așadar apreciem că textul de lege nu reglementează în mod clar și previzibil care sunt în mod concret:

• – organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale, care pot avea acces la datele interceptate și furnizate de către furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP
• – modalitățile de interceptare a comunicațiilor, de acordare a conținutului criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii, de furnizare a informațiilor reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP verificate.
• – condițiile de reținere și păstrare a datelor colectate atât de furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, cât și de organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale.

În plus toate costurile aferente operațiunilor de interceptare a comunicațiilor sunt suportate integral de către furnizori/operatori în mod arbitrar și fără a fi stabilite limite în acest caz, fapt care creează o sarcină administrativă cu impact economic semnificativ asupra acestora, întrucât sunt nevoiți să achiziționeze din bugetele proprii echipamentele necesare interceptării (echipamente care nu sunt indicate și reglementate prin lege).

În acest sens, precizăm că având în vedere că textul de lege criticat este de aplicare imediată, respectiv în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, termenul de implementare al soluției legislative de către furnizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice și, respectiv de servicii de găzduire electronică este foarte scurt, fiind astfel imposibil de realizat raportat la resursele necesar a fi alocate în acest caz și la timpul necesar aplicării efective a prevederilor legale.”, se arată în sesizarea Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului contestă și modificările legate de amplasarea rețelelor 5G pe spații verzi în orașe și terenuri agricole

Acestea nu sunt singurele obiecții de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului. Așa cum am menționat la începutul articolului, acest proiect de lege modifică o multitudine de alte legi, motivul fiind și acela de a face loc noii tehnologii 5G care necesită amplasarea mai multor stații de comunicații inclusiv în orașe.

Una dintre aceste modificări este la legea fondului funciar nr. 18/1991, iar Avocatul Poporului susține că s-ar încălca Constituția.

„Textul de lege criticat reglementează, în esență, amplasarea în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, pe terenuri agricole, indiferent de calitatea acestora, precum și pe cele amenajate cu îmbunătățiri funcțiare a elementelor de infrastructură fizică necesre susținerii rețelelor de comunicații electronice.

În textul de lege criticat se observă că legiuitorul a apreciat că, în situația în care furnizorii de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorii de infrastructură de comunicații electronice au dobândit dreptul de a executa lucrări de construcții privind infrastructura fizică destinată susținerii rețelelor de comunicații electronice pe terenuri ale căror proprietari nu pot fi identificați, terenurile pot fi scoase definitiv din circuitul agricol cu acordul valabil exprimat al deținătorului/deținătorilor acestora, altul/alții decât proprietarul/proprietarii, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

• a) să existe o declarație pe proprie răspundere a deținătorului terenului, încheiată în formă autentică prin care să se arate că acesta nu cunoaște informații suplimentare care pot duce la identificarea proprietarului;
• b) să existe o declarație pe proprie răspundere, încheiată în formă autentică, prin care furnizorul de rețele de comunicații electronice, respectiv operatorul de infrastructură de copmunicații electronice care solicită scoaterea din circuitul agricol ăși asumă obligația de a-i despăgubi pem proprietarii terenurilor în situația identificării ulteriopare a acestora
• c) suprafața cumulată a amprentei la sol a elementelor de infarstrcutură fizică să nu depăpșească 50 de metri pătrați și 10% din suprafața totală a terenului în cadrul căruia sunt amplasate.

Ca atare dacă furnizorii de rețele de comunicații sau operatorii de infrastructură de comunicații dobândesc dreptul de a executa lucrări de construcții privind infrastructura fizică destinată susținerii rețelelor de comunicații electronice pot să scoată definitiv din circuitul agricol terenurile pe care execută lucrările de construcții, fără a avea acordul valabil exprimat al proprietarului/proprietarilor terenului în cauză.

În acest caz, în opinia noastră, se pun în discuție două aspecte – unul privește ocuparea terenului în cauză, fără acordul proprietarului, iar altul privește schimbarea categoriei de folosință a terenului ocupat, fără a avea în acest sens acordul proprietarului.

Nu în cele din urmă, Avocatul Poporului atenționează că legea criticată a modificat și Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Articolul 13 din actul normativ criticat permite, cu titlu de excepție, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi în vederea amplasării de elemente de infrastructură fizică necesare susținerii rețelelor de comunicații electronice în condițiile prevăzute în contractul care conferă dreptul de a executa lucrări de cosntrucții, respectiv în hotărârea judecătorească prin care este recunoscut acest drept cotravine art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos din Constituția României.

• „Restrângerea spațiilor verzi accentuează masiv riscurile econlogice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestpra, asdupra calității vieții și stării de sănătate a populației. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 mp. La nivelul UE, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 70% din populație, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor.
• În România, situația spațiilor verzi urbane este mult sub nivelul standardelor europene, media fiind de doar 18 mp/locuitor, din cauza, în special, a diminuării acestora în ultimii 15 ani.”, spune Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului apreciază că soluția legislativă criticată este lipsită de proporționalitate, scopul legii și anume, facilitarea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, putând fi atins și fără a se aduce atingere dreptului la un mediu sănătos, exercitat, printre altele, prin conservarea terenurilor cu destinația spațiilor verzi terenurilor identificate astfel în documentațiile de urbanism.