Efectele războiului din Ucraina le simțim în bucătărie / Inflația a ajuns la 8,53%

Chiar dacă Guvernul nu a impus anul acesta taxe noi, populația simte ca și când ar fi supra-taxată. Și chiar este, doar că supra-taxa e adusă de inflație. În februarie, creșterea prețurilor a fost de 8,5%, comparativ cu februarie 2021.

De la banala pâine din brutării la uleiul de floarea soarelui atât de necesar pentru gătit sau la carburantul pentru mașină, orice român resimte direct scumpirile. Asta fără să mai punem la socoteală facturile la energie electrică și gaze.

În februarie, cele mai mari scumpiri au fost la gaze, cartofi, combustibili și ulei. Urmează apoi energia termică, mălaiul și produsele de morărit.

Vezi mai jos produsele care s-au scumpit cel mai mult în februarie :

Efectele războiului din Ucraina se resimt din plin. Globalizarea, care inițial era un fenomen dezinflaționist, a devenit acum unul inflaționist.

Exporturile din Rusia și Ucraina reprezintă 12% din totalul de calorii comercializate în lume, arată o analiză a International Food Policy Research Institute. Regiuni ca Africa de Nord și Orientul Mijlociu se bazează pe aceste două țări pentru jumătate din cerealele de care au nevoie.

Consecința imediată este o factură mai mare pentru alimente. Producători precum Nestlé sau Danone se confruntau deja cu costuri umflate ale cheltuielilor încă de dinainte de război. Unilever estima că doar scumpirile la energie adăugau 3,6 miliarde de euro la cheltuielile de 23 de miliarde de euro pe care le aveau, potrivit Financial Times. Evident surplusul de cheltuieli va fi decontat de consumatorul final.

Teama de război și/sau de scumpiri și mai mari, face ca oamenii să golească rafturile magazinelor, făcându-și provizii de făină, ulei, conserve, zahăr.

În unele localități din România s-au pus restricții la vânzarea unor produse de bază, iar în altele se semnalează lipsa acestora de pe rafturi.

Inflația aduce grele dileme și celor puși să o gestioneze: BNR

Dilema corifeilor din Banca Națională este acum: cât să crească dobânda cheie pentru a stăpâni inflația, dar în același timp, să nu sugrume creșterea economică, și așa tot mai puternic afectată de pandemie, război șamd.

Inițial, mesajul transmis de BNR, în linie cu cel al celorlalte Bănci Centrale, a fost că inflația e un fenomen tranzitoriu care n-ar trebui să ne îngrijoreze. Ceea ce s-a dovedit un calcul greșit. Pe scurt, marile bănci centrale (inclusiv FED și BCE) s-au înșelat. La fel au stat lucrurile și în cazul BNR. Și nu doar acum, ci și în criza din 2008, când mesajele transmise oficial era că nu vom fi afectați.

Partea proastă este că atunci când oamenii se așteaptă la inflație ridicată și se comportă ca atare, inflația chiar vine. Vezi recentul episod al scumpirii benzinei. Iar instituția condusă de Isărescu își bazează deciziile de politică monetară și pe așteptările inflaționiste ale populației și firmelor. Ceea ce face extrem de dificilă luarea deciziilor de politică monetară și (atunci când oamenii cred altceva decât li se spune dinspre BNR) scade și eficiența transmiterii acestor decizii în viața economică reală.

BNR se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade pentru politica monetară din ultimii 20 de ani. Inflația este cu mult peste țintă și este și în creștere. O inflație mare în condițiile unui șomaj scăzut înseamnă (teoretic) rate ale dobânzilor mai mari. Dar cât de mult să le urci, depinde de foarte multe lucruri. Inclusiv de teama de a nu alimenta o spirală salarii-prețuri.

Nici Guvernului nu-i convine o inflație ridicată

Lupta cu reducerea puterii de cumpărare a populației și tentativele de a dezvolta economia post-pandemică este și ea dificilă, mai ales într-o țară în care creșerea economică se bazează pe cheltuielile de consum, care devin tot mai grele pentru o bună parte a populației.

Dacă s-ar scumpi caviarul și echipamentele de schi, acest lucru nu ne-ar afecta prea tare pe cei mai mulți dintre noi. Dar dacă se scumpește gazul, energia electrică și benzina, cu siguranță va trebui să tăiem din alte cheltuieli pentru a face față scumpirilor respective.

Potrivit Strategiei fiscal-bugetare, influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 4,9% din PIB în anul 2024, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de Euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 3,3% din PIB în 2024. Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 6,3%19 din PIB în perioada 2022 – 2024, ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 6,2% din PIB în 2024, în timp ce influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determina o creștere a acestui indicator cu 15,2% din PIB în anul 2024.