#MediciBuni Dr. Horațiu Mureșan, OncoTeam: „Nu există boli, ci pacienți. De oricât de multă tehnologie am putea dispune, intervenția umană e indispensabilă pentru înțelegerea datelor și stabilirea diagnosticului pentru fiecare pacient în parte”

În mai 2013, Angelina Jolie dezvăluia că și-a extirpat chirurgical ambii sâni după ce a descoperit că este purtătoarea unei gene care o expunea unui risc foarte mare de a face un cancer mamar agresiv. În Statele Unite, „efectul Jolie” s-a văzut un an mai târziu, când numărul persoanelor care au început să apeleze la testare genetică a crescut simțitor.

Iar valul conștientizării importanței testelor genetice și biologice a crescut din ce în ce mai mult, scoțând în evidență importanța diagnosticelor care se pun în laboratoarele de anatomie patologică, fiind acum o normalitate și la noi în țară.

Despre cât de importanți sunt medicii buni în diagnosticarea precisă a tipurilor de cancer pe baza probelor de laborator, precum și rolul lor în orientarea spre un tratament țintit, am discutat cu dr. Horațiu Alin Mureșan, anatomopatolog și șeful Laboratorului MedLife OncoTeam Diagnostic.

De la un organ în formol la blocul de parafină: traseul probei biologice în laboratorul de anatomie patologică

Viața într-un laborator de anatomie patologică este extrem palpitantă, dar în egală măsură complexă și complicată. La OncoTeam, un laborator cu peste 10 ani pe piață, echipa formată din aproximativ 30 de specialiști procesează zilnic în jur de 1000 de probe, toate ale unor pacienți diagnosticați sau suspecți de cancer. Deși nevăzută, munca lor joacă un rol esențial pentru viața acestor pacienți.

Probele ajunse aici sunt diverse, de la fragmente recoltate la endoscopii – din stomac, din bronhii, din intestinul gros sau din vezica urinară –, organe ori părți din organele scoase în cadrul unor intervenții chirurgicale, mai ales când se suspectează un cancer (de rinichi sau de sân, de exemplu).

Piesa vine, de obicei, într-un recipient cu formol și este preluată de medicul specialist, care o va examina mai întâi cu ochiul liber, notând diverse detalii: organul din care provine, prezența unor leziuni posibil canceroase etc. Din această piesă se prelevează câteva fragmente care prezintă interes, din zona cu leziunea, dar și din marginea tumorii, ce sunt prelucrate în aparate numite histoprocesoare, până se obțin eșantioane de țesut, care vor fi conservate în blocuri de parafină. Urmează secționarea blocului de către un asistent în „felii” fine, de numai câțiva microni, care se pun pe lame de sticlă, colorate la indicațiile medicului. Lamele în diverse colorații ajung apoi să fie examinate la microscop de către medicul anatomopatolog, care „caută” semne ale diferitelor tumori, pentru a pune un diagnostic exact.

„Un diagnostic corect permite alegerea tratamentului corespunzător și oferă șanse mai mari ca răspunsul să fie unul bun”

„Medicul anatomopatolog este cel care stabilește diagnosticul, diagnostic care ar trebui să fie fără echivoc și, în funcție de acest diagnostic, pacientul va primi un tratament corespunzător”, spune dr. Horațiu Alin Mureșan, șeful laboratorului Onco Team Diagnostic. Ca să poată face acest lucru, anatomopatologul trebuie să „adune” argumente științifice, bazate pe dovezi, pe care le culege prin examinarea macro și microscopică a probei respective.

De cele mai multe ori, diagnosticul trebuie completat prin teste suplimentare de imunohistochimie – testele IHC. Acest lucru poate crește timpul de așteptare a rezultatului, pentru că testele IHC sunt destul de laborioase și pot dura chiar și peste o lună. „Într-o lume ideală, orice probă ar trebui să fie urgentă pentru că, având un diagnostic rapid, șansele de vindecare sunt mari, mai ales când ne confruntăm cu tumori agresive sau boli de sânge, chiar dacă nu toate sunt canceroase”, spune dr. Mureșan și adaugă: „Dar, înainte de rapiditate, cel mai important este un diagnostic corect. Un diagnostic corect permite alegerea tratamentului corespunzător și oferă șanse mai mari ca răspunsul să fie unul bun”.

Medicii și specialiștii buni din echipa OncoTeam reușesc să obțină diagnostice chiar și în opt ore de la recoltarea piesei, în cazul biopsiilor. Însă, dacă în urma examinării celulelor la microscop medicul consideră necesară completarea diagnosticului cu teste IHC, timpul va crește. Dar finețea diagnosticului este mare, pentru că, după cum spune specialistul „orice examinare imagistică, oricât de sensibilă și performantă ar fi, este inferioară examinării histochimice”. Această unealtă de diagnostic constă în aplicarea pe lamele ce conțin material lezional a unor anticorpi care vor recunoaște tipul de țesut prezent, oferind astfel anatomopatologului informații despre țesut sau originea organului din care s-a dezvoltat cancerul (plămân, prostată, colon, pancreas etc.). Astfel, medicul poată susține diagnosticul pe care l-a pus, de exemplu „metastază osoasă de adenocarcinom prostatic”. Între timp, pacientul va primi tratament care, ulterior, la primirea diagnosticului de laborator, poate fi îmbunătățit.

Anatomia patologică stă la baza medicinei personalizate

Prin importanța ei în stabilirea diagnosticului și personalizarea tratamentului, îndeosebi în cazurile de cancer, anatomia patologică se dovedește a fi o specialitate „centroclinică”, după cum o numește doctorul Mureșan, stabilind toate deciziile terapeutice pe care medicul clinician, cel cu care pacientul vine în contact direct, le va lua.

Chiar dacă în laboratoarele de anatomie patologică se fac, în principiu, teste pentru persoanele bolnave, „există însă și unele teste care ne permit să depistăm anumite riscuri de a face o boală gravă, așa cum aminteam de persoanele cu mutații ale genelor BRCA1 (ca în cazul Angelinei – n.n.) sau BRCA2, care riscă să dezvolte cancer mamar, ovarian, de prostată etc. sau de pacienții cu sindrom Lynch”, mai spune dr. Mureșan.

Revenind la necesitatea unui diagnostic de finețe, dr. Horațiu Mureșan spune că OncoTeam are o paletă extrem de largă de anticorpi, unică în laboratoarele din România, anticorpi cu rol în diagnostic și în personalizarea tratamentului.

De actualitate în tratamentul cancerului este imunoterapia. „Și în acest caz, medicul anatomopatolog, prin folosirea imunohistochimiei, de exemplu testarea PDL1, oferă medicului oncolog informații despre posibilitatea ca un anumit tratament să fie eficient în cazul unui anumit pacient”, completează dr. Mureșan.

O altă unealtă pe care OncoTeam o are în stabilirea diagnosticului de cancer și în identificarea unor biomarkeri cu rol terapeutic esențial este și biologia moleculară. „Aceasta include multiple tehnici: PCR, hibridizarea fluorescentă in situ și cea mai modernă tehnică, disponibilă în doar câteva laboratoare din România, tehnica NGS – Next Generation Sequencing”, adaugă medicul anatomopatolog. „Aceasta are ca scop disecția unei porțiuni din ADN-ul tumoral și identificarea mutațiilor prezente, pe baza cărora anatomopatologul poate găsi argumente pentru un diagnostic de maximă certitudine sau poate oferi oncologului informații prețioase cu privire la cel mai potrivit tratament pentru pacientul său.”

Sunt teste de nișă, pe care puțini specialiști le pot interpreta, dar în zilele noastre e de neconceput ca un pacient diagnosticat cu cancer să nu beneficieze de testări de biologie moleculară, de identificarea eventualelor mutații din ADN care pot fi țintite prin medicamente moderne, cu un răspuns extrem de bun și efecte adverse minime, este de părere medicul anatomopatolog.

Cu una dintre cele mai mari rețele de laboratoare din țară, grupul MedLife deține un total de cinci secvențiatoare, fiind rețeaua medicală cu cea mai mare expertiză pe zona de secvențiere genetică din țara noastră.

Indiferent unde ar fi fost prelevată proba de anatomie patologică, e bine ca pacienții să știe că ea poate fi oricând reanalizată de un alt specialist. Deoarece, dintr-un fragment de țesut de un centimetru, se pot obține câteva mii de lame în colorație standard, explică dr. Mureșan: „Primim frecvent piese deja prelucrate în alte servicii de anatomie patologică, de obicei spitale de stat, care ajung la noi pentru completarea diagnosticului histopatologic cu teste IHC și/sau de biologie moleculară ori pentru o a doua opinie.”

Întrebat dacă există loc de interpretare sau chiar de eroare a diagnosticului anatomopatologic acum, în era digitală, șeful OncoTeam conchide: „Diagnosticul este stabilit de medicul anatomopatolog, adică de un om, pe baza argumentelor solide adunate în urma examinării biopsiei chirurgicale. Medicina nu e matematică și nu va putea fi robotizată în totalitate. De oricât de multă tehnologie am putea dispune, intervenția umană e indispensabilă pentru înțelegerea datelor și stabilirea diagnosticului pentru fiecare pacient în parte. Nu există boli, ci pacienți și, ținând cont că diagnosticul este stabilit tot de un om, elementul subiectivității nu va dispărea niciodată. Însă, în zilele noastre, medicina este din ce în ce mai avansată și progresează cu o rapiditate fantastică. De aceea, cu ajutorul acestor aparate performante, dar și a echipelor noastre bine pregătite, a faptului că avem o abordare multidisciplinară și ne consultăm și cu alți specialiști, marjele de eroare sunt din ce în ce mai diminuate”.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife