Ce soluții au companiile private pentru a ajusta prețuri din contractele de achiziție publică în urma preconizatelor creșteri de costuri suportate ulterior recentelor modificări legislative fiscale?
Pachetul de măsuri fiscale ar putea antrena creșterea costurilor cu forța de muncă, cu finanțarea și, în general, majorarea prețurilor diverselor materiale și produse, cu impact inclusiv asupra angajamentelor pe care statul și companiile private și le-au luat reciproc în contractele de achiziție publică. Astfel, companiile private trebuie să analizeze soluțiile pe care le au la îndemână pentru a recupera o parte din pierderile suferite ca urmare a acestor modificări, împărțind povara cu statul care se va afla, practic, în situația de a suporta efectele propriilor măsuri.
Pentru început reamintim că noțiunea de contract de achiziție publică privește acele contracte încheiate, pe de o parte, între un operator economic, și o autoritate publică (în sens larg), pe de altă parte, care au drept obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Contractele de achiziție publică se încheie, de regulă, ca urmare a unei proceduri de atribuire competitive (adică o licitație publică) desfășurate conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, la care pot participa diverși operatorii din piață.
Urmare a desfășurării procedurii competitive de atribuire este desemnat câștigător ofertantul care a prezentat oferta cea mai bună. Se înțelege că deși în sensul Legii nr. 98/2016 oferta cea mai bună nu este întotdeauna oferta cu cel mai mic preț, elementul preț al viitorului contract de achiziție publică reprezintă un element central al acestui tip de contract, la fel ca și în cazul contractelor încheiate între companii private.
Datorită importanței care se acordă elementului de preț al viitorului contract de achiziție publică regula instituită de Legea nr. 98/2016, inspirată din directiva europeană omonimă, este că acest element nu ar trebui să sufere modificări pe parcursul derulării contractului de achiziție publică.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol semnat de Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David și Baias și Radu Noșlăcan, Avocat Senior D&B David și Baias
Articol susținut de PwC România