Apariția strugurilor este un efect al dispariției dinozaurilor

Atunci când savurați o prăjitură cu struguri sau degustați un pahar cu vin ar trebui să fiți recunoscători asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor acum circa 66 de milioane. Cel puțin asta susține o echipă de cercetători din SUA și Panama, într-un studiu publicat în revista Nature Plants, studiu în care este descrisă, printre altele, descoperirea celor vechi semințe de struguri din emisfera vestică.

În viziunea largă a catastrofei naturale care a dus la dispariția dinozaurilor, oamenii tind să vadă efectele pe care aceasta le-a avut asupra animalelor, afirmă autorii studiului. Însă această extincție majoră a avut efect profund și asupra florei. Practic, pădurile au început să arate cu totul altfel după impactul asteroidului Chicxulub, iar asta a determinat apariția unor specii complet noi.

Mai exact, susțin specialiștii din SUA și Panama, animalele de talie mare, așa cum erau multe dintre speciile de dinozauri, tind să altereze mediul înconjurător. În acest caz, speciile masive care trăiau într-un mediu împădurit distrugeau numeroși copaci, iar în acest fel, pădurile erau mult mai rarefiate și mai deschise decât cele de azi.

Cum s-au schimbat pădurile după ce au dispărut dinozaurii

Odată cu dispariția marile erbivore și carnivore, pădurile au devenit tot mai dese, iar de aici și apariția multor specii noi de plante. Printre ele, și cele care aveau nevoie de cârcei pentru a se atașa de trunchiurile copacilor. De fapt, afirmă oamenii de știință, acest proces a fost favorizat și de proliferarea păsărilor și mamiferelor care au facilitat răspândirea semințelor unor astfel de plante.

Dovada o reprezintă cele mai vechi semințe de struguri sălbatici, identificate în India, a căror vechime este de circa 66 de milioane de ani. Exact perioada în care dispar dinozaurii. Iar descoperirea recentă a unor semințe similare în emisfera vestică, mai exact în Columbia, Panama și Peru, nu face decât să întărească ideea unei evoluții rapide, pe scară largă, a primilor struguri sălbatici din lume.

Echipa de cercetători din SUA și Panama a întreprins cercetări de teren în mai multe țări din America de Sud și America Centrală, iar rezultatul acestor eforturi de peste un deceniu s-au concretizat sub forma a nu mai puțin de nouă specii noi de struguri fosili, a căror existență se întinde de acum acum 19 milioane de ani, până acum circa 60 de milioane de ani.

Niciuna dintre aceste specii nu mai există în prezent. În fapt, toate reprezintă rude îndepărtate ale strugurilor de azi din emisfera vestică. Iar asta se traduce printr-o călătorie evolutivă tumultoasă, afirmă autorii studiului, una marcată de dispariții și reapariții ale diferitelor specii din familia strugurilor sălbatici.

O astfel de descoperire, susțin specialiștii citați, nu are doar rolul de a demonstra modul în care această familie de plante a reușit să evolueze și să se adapteze în medii extrem de diversificate din toată lumea. Este, de asemenea, un exemplu pentru ceea ce înseamnă biodiversitatea și modul în care aceasta reacționează la stresul produs de diferiți factori. Iar asta este cu atât mai impoprtant cu cu cât Terra se confruntă, din nou, cu una dintre cele mai mari extincții ale vieții din istoria sa.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro