Organizatii media: Anularea taxei radio-TV retransforma radioul si televiziunea publica in servicii politice

Mai multe organizatii neguvernamentale critica recenta propunere legislativa de eliminare a taxei radio-TV, pe care o considera daunatoare pentru indeplinirea mandatului public al SRR si SRTV si solicita Parlamentului sa o respinga si sa lanseze o dezbatere publica transparenta pe marginea rolului si finantarii serviciilor publice de media.

Comunicatul semnat de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent si Conventia Organizatiilor de Media se refera la proiectul depus de Liviu Dragnea la Senat privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, inclusiv cele radio si TV, cu incepere de la 1 ianuarie 2017.

In expunerea de motive, initiatorii sustin ca aceasta masura se impune pentru a asigura o transparenta sporita si o eficientizare a activitatii celor doua institutii. Proiectul depus mentioneaza ca finantarea radioului si televiziunii publice urmeaza a se face de la bugetul de stat, fara a da alte detalii, se spune in comunicat.

Organizatiile citate considera ca masura propusa altereaza profund misiunea mediilor publice si creaza o relatie de dependenta excesiva fata de vectorul politic.

Ce mai scrie in comunicatul celor trei organizatii:

„Propunerea de eliminare a taxei radio-tv – fara o analiza a impactului, fara prezentarea de solutii alternative, fara identificarea de resurse bugetare si fara analize de impact asupra bugetului de stat – este o dovada de amatorism politic si de populism rudimentar.

‘Ascunderea’ acestei taxe printre alte 100 (cum ar fi, de exemplu, cele pentru permisele de pescuit) este, de asemenea, un tertip menit sa trivializeze tema, sa o ascunda si sa restranga dezbaterea publica pe marginea ei. Reamintim ca legea 41/1994 privind organizarea si functionarea SRR si SRTV este lege organica si ca modificarile aduse ei trebuie sa raspunda unor cerinte procedurale prevazute de Constitutie si de regulamentele Camerelor.

Consideram ca finantarea direct de la bugetul de stat va fi ultimul episod in politizarea completa a mediilor publice, si asa puternic controlate prin modul de numire si – mai ales – de demitere a consiliilor de administratie.

Sistemul de finantare a mediilor publice reprezinta peste tot in Europa un subiect de indelunga si inclusiva dezbatere publica.

Consideram legitim orice demers in aceasta directie, mai ales avand in vedere dificultatile financiare grave care afecteaza TVR, dar sustinem necesitatea unei dezbateri publice autentice, prin care sa se analizeze diversele optiuni de finantare si care sa aduca la masa toti stakeholderii.

De asemenea, transparenta si eficacitatea functionarii SRR si TVR pot fi asigurate tot prin modificarea legii de functionare, asa cum o cer constant si rapoartele anuale ale Curtii de Conturi, care atrag atentia asupra ambiguitatii legislative in care isi desfasoara activitatea cele doua institutii – care nu sunt considerate pe deplin „publice￯.

Aceasta ambiguitate a facilitat gestionarea iresponsabila a resurselor TVR si SRR si a permis conducerilor lor succesive sa se sustraga de la controlul parlamentar, civic si legal.

Din 1996 incoace, organizatiile semnatare au cerut insistent mediului politic sa dea dovada de responsabilitate fata de soarta serviciilor publice de radio si televiziune si sa adopte solutiile legislative necesare indeplinirii misiunii publice de catre cele doua institutii. Din pacate, intreg spectrul politic a ignorat aceste cereri.

Mai grav, solutiile vehiculate pana acum (insolventa TVR si eliminarea taxei radio-tv) risca sa ingroape TVR si sa transforme serviciile publice de media in servicii guvernamentale. Desi au ignorat sistematic soarta mediilor publice, principalele partide parlamentare si-au manifestat preocuparea pentru soarta televiziunilor private.

In 2015, atat PNL, cat si PSD, au initiat proiecte legislative prin care sa se asigure un sprijin financiar televiziunilor private, iar Guvernul Ponta a emis o Ordonanta de Urgenta prin care se anunta constituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma unui fond audio-vizual de 15 milioane de euro accesibil principalilor radiodifuzori privati.

Pana in acest moment aceasta OUG nu a produs, insa, efecte. Organizatiile semnatare cer actualului Parlament sa respinga proiectul initiat de Liviu Dragnea, iar partidelor politice care vor alcatui viitorul Parlament sa aiba vointa politica de a rezolva situatia serviciilor publice de media, in primul rand prin modificarea legii de functionare nr.41/1994.”