Stolojan: Romania ar trebui sa renegocieze toate conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate inainte de 1989

Romania ar trebui acum sa renegocieze toate conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate inainte de 1989, a declarat miercuri, la Bruxelles, eurodeputatul PNL Theodor Stolojan, coraportor al comisiei Parlamentului European cu 79 de tari din Africa, Caraibe si Asia la raportul privind fluxurile ilicite de fonduri din tarile in curs de dezvoltare, potrivit Agerpres.

Liberalul, care este si seful delegatiei deputatilor Partidului Popular European (PPE) din Romania, a afirmat in cadrul unei intalniri cu jurnalistii romani ca astfel de conventii erau avantajoase inainte de 1989, cand investitiile straine in Romania erau aproape inexistente, iar tara noastra era interesata sa nu se impoziteze castigurile realizate in urma investitiilor externe.

Pentru a ilustra cat are de pierdut Romania in urma unor conventii precum cea incheiata cu Cipru inainte de Revolutie, Stolojan a dat doua exemple, printre care si cel al Hexi Pharma.

„Exista un aspect de care presa nu se ocupa, si anume faptul ca cei care controlau Hexi Pharma controlau o firma din Cipru. De ce e nevoie ca un cetatean roman sau o companie romana sa-si deschida o firma in Cipru? Ne-a aratat Hexi Pharma de ce este nevoie: prin firma din Cipru se importa cu 7 euro litrul de dezinfectant si se refactura catre Hexi Pharma din Romania cu 100 de euro litrul. Diferenta era data de cei care controlau firma din Cipru, aceiasi care controlau si Hexi Pharma, si numai ei stiau ce faceau cu aceasta diferenta”, a spus Theodor Stolojan.

„Al doilea exemplu pe care vi-l dau este legat de un om de afaceri foarte respectabil din Romania care si-a vandut actiunile la o banca importanta din Romania. Aceasta banca a crescut in valoare in Romania, deci cel care a vandut actiunile a realizat un castig de capital care, potrivit legilor din Romania, se impoziteaza cu 16%. Dar statul roman nu a putut impozita nici macar un euro din castig. De ce? Pentru ca de fapt detinatorul actiunilor in banca era firma din Cipru infiintata de acest om de afaceri”, a adaugat Stolojan.

Eurodeputatul PNL a explicat ca, potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Cipru inainte de 1989, castigul de capital se impoziteaza acolo unde isi are sediul firma care detine actiunile in Romania, respectiv in Cipru. Ori potrivit legislatiei din Cipru, castigul de capital nu se impoziteaza.

„Prin urmare, conventia de evitare a dublei impuneri a devenit o conventie de exonerare de impozit si in Romania, si in Cipru. O asemenea conventie era aparent avantajoasa Romaniei inainte de ’89, cand investitiile straine in Romania erau aproape inexistente, iar Romania facea de fapt investitii in afara si era interesata ca acolo sa nu se impoziteze castigurile. In mod normal, Romania ar trebui acum sa renegocieze toate aceste conventii de evitare a dublei impuneri incheiate inainte de 1989”, a spus Stolojan.

Potrivit eurodeputatului, din neimpozitarea unor astfel de tranzactii se ajunge „usor la cateva sute de milioane de euro pe care Romania nu a putut sa le faca venit la buget”.

In context, Stolojan a acuzat „ipocrizia cumplita” care domneste in sistemul fiscal international.

„Lumea este indignata peste tot – nu mai vorbesc de Panama Papers, LuxLeaks, etc. Exista insa multa ipocrizie si rezistenta. In momentul cand ai 12 sefi de stat fosti sau actuali care au avut companii in offshore, ei sau membri ai familiilor, sigur ca intelegi de ce exista rezistenta la toata treaba asta. Sigur ca sunt o serie de masuri care se incearca sa se ia, dar trebuie sa se ia la nivel global. E suficient sa ai doua-trei tari care nu adera la aceste standarde de transparenta ca totul sa se canalizeze spre acele tari, asa cum s-a intamplat cu aceasta firma de avocatura din Panama care a infiintat companii – peste 200.000 de companii offshore lucrand cu cele mai respectabile banci din lume”, a declarat Theodor Stolojan.

Raportul la care eurodeputatul PNL este coraportor impreuna cu un parlamentar din Guineea va fi supus dezbaterii delegatiilor PE si parlamentarilor din cele 79 de tari in toamna acestui an.

Printre masurile prevazute in raport sunt acceptarea de catre toate tarile a schimbului automat de informatii cu privire la conturile deschise de rezidenti sau companii din alte tari, la veniturile si activele detinute sau deschiderea de registre in fiecare tara cu privire la beneficiarii finali ai companiilor inregistrate in tara respectiva.

De asemenea, raportorii ar dori ca toate companiile transnationale sa raporteze vanzarile, numarul de salariati si profitul realizat in fiecare din tarile unde au subsidiare, desi exista voci care invoca faptul ca divulgarea unor astfel de informatii ar putea afecta competitivitatea companiilor in cauza.

„Paradisurile fiscale care nu adera la standardele internationale de transparenta fiscala sa fie puse pe o lista neagra si orice tranzactie financiara facuta la dispozitia unei companii dintr-un asemenea offshore sa fie impozitata chiar cu 50%. Pe urma trebuie protejati cei care in interes public dezvaluie practicile de evaziune fiscala, de coruptie in zona fondurilor ilicite”, a mai detaliat Stolojan din seria de masuri propuse.

Coraportorul pentru legislatia privind fluxurile ilicite de fonduri din tarile in curs de dezvoltare recunoaste totusi ca „masurile propuse sunt maximale” si ca ar putea intampina rezistenta din partea statelor membre.