Ce spune un pumnal de acum 2.000 de ani despre anii în care romanii s-au bătut cu ”barbarii” din Alpi

​Un student cu un detector de metale a făcut o descoperire rară în 2019, pe un mic deal din regiunea Graubünden, din Elveția. În zonă deja fuseseră făcute o mulțime de descoperiri arheologice în 2003 și se credea că nimic interesant nu mai poate fi găsit. Lucas Schmid a găsit însă un pumnal care a aparținut unui soldat roman care a participat acum peste două milenii la luptele cu o confederație de triburi din Alpi, popoare denumite de romani ”Raeti”.

Schmid era student la stomatologie, dar era pasionat de arheologie și deținea și un detector de metale. Acum doi ani a făcut descoperirea pe un deal aflat în valea unui râu, lângă un sat numit Tiefencastel. Semnalul aparatului a fost slab la început și se aștepta să fie un obiect metalic mic, dar la 30 cm de suprafață a găsit un pumnal ce a aparținut unui soldat roman, un pumnal bogat decorat cu încrustații din argint și alamă. Doar câteva de acest fel au fost găsite în teritoriile locuite de romani.

Este foarte posibil ca acest pumnal să fi fost îngropat intenționat de soldat ca mulțumire adusă zeilor după o victorie. Descoperirea a uimit nu doar fiindcă obiectul era în stare perfectă, ci și fiindcă în 2003 se mai făcuseră săpături extinse ce au dus la găsirea multor artefacte legate de armata romană și se credea că locul nu mai are ce comori să ascundă

Arheologii au fost anunțați de studentul care a găsit pumnalul și au început noi săpături ce au scos la iveală sute de artefacte legate de bătălii. În septembrie anul acesta s-a încheiat campania de săpături și au fost descoperite vârfuri de săgeți, praștii din plumb, bucăți de scuturi, monezi și cuie de la sandale. Pe praștii era scris și numărul legiunii romane din care făcea parte soldatul ce mânuia aceste arme.

Cu cine s-au luptat romanii și când? Este vorba de o confederație de triburi ”barbare” care locuiau în zona Alpilor din actuala Elveție, Germanie și din Austria.

Pe acești oameni din Alpi germanii îi numesc ”Die Räter”, iar francezii ”Les Rhètes”. În documentele romane sunt denumiți ”Raeti”, iar din anul 15 î Hr Raetia a fost o parte a Imperiului Roman, după ce împăratul Augustus a dus o campanie de cucerire împotriva acestor oameni din Alpi. Provincia Raetia ocupa teritorii care acum sunt parte a Elveției (zone din centru și din est).

Nu se știe dacă pumnalul a fost folosit în bătălia finală, câștigată de romani, sau mai înainte, mai ales că datele arată că primele confruntări dintre Raeti și romani au avut loc în jurul anului 50 î hr și s-au întețit în jurul anului 30 î Hr.

Raetii s-au opus inițial romanilor și au încercat să le facă față, dar campania din jurul anilor 15 î Hr a însemnat înfrângerea, romanii având tehnică superioară de luptă. În zonă au fost descoperite în campania recentă de săpături și monede romane din anii 29 -28 î Hr, ceea ce înseamnă că fie au fost bătălii în acei ani sau că soldații au pierdut acele monede în campania de cucerire din jurul anului 15 î Hr.

Se știe că limba pe care o vorbeau la început Raetii era înrudită cu cea a etruscilor, civilizația care a existat în Italia înainte de fondarea Romei. Raeti au ajuns apoi să vorbească o limbă celtică, înrudită cu limbile vorbite de triburile galice.

Sursa: Live Science