ANALIZĂ Mai poate fi „reparat” Facebook? Complicatul drum al companiei care a ajuns azi în cel mai important moment al istoriei sale
Facebook a fost în centrul multor scandaluri în ultimii trei ani și dezvăluirile recente au făcut ca rețeaua să aibă cele mai rele săptămâni din istoria sa. Facebook nu are foarte des criticată până acum câțiva ani, dar lucrurile s-au schimbat mult, iar în articol puteți citi cum imaginea Facebook în ochii user-ilor s-a schimbat uimitor de mult. În articol puteți citi despre începuturile Facebook, despre motivele pentru care compania a mers așa de bine, dar mai ales despre lucrurile care i-au stricat grav imaginea în ultimii ani, de la dezinformare și bulele de filtrare, până la puterea prea mare a lui Mark Zuckerberg.
Informația pe scurt
- Între 2005 și 2007 mai multe companii au făcut oferte pentru Facebook, cea mai consistentă venind de la Yahoo! care atunci oferea un miliard de dolari. Zuckerberg le-a refuzat de toate, fiind convins că Facebook poate crește pe cont propriu.
- Profitul anual Facebook a crescut de 30 de ori în ultimul deceniu, iar cifra de afaceri, de peste 40 de ori. Din 2012 capitalizarea companiei a crescut de la sub 80 miliarde dolari, la peste 900 miliarde.
- Când Facebook s-a înființat, internetul era folosit de 800 de milioane de oameni în lume. În momentul listării la bursă a companiei erau 2,4 miliarde de oameni care foloseau internetul, iar în prezent 5,1 miliarde de oameni au intrat cel puțin o dată online.
- Creșterea Facebook nu a fost accidentală. Compania a folosit tehnici avansate de psihologie, a analizat tot ce făceau userii în rețea și a colectat o mulțime de date ce au ajutat compania să atragă și alți useri. Lucrând cu alte companii de analiză de date Facebook a reușit să dezvolte mecanisme extrem de eficiente de micro-targhetare ce i-au adus miliarde de dolari de la companiile care și-au făcut publicitate în rețea.
- Listarea din 2012 a fost un moment cheie în istoria Facebook și compania a vrut să obțină profit mai mare cu orice preț pentru a-și mulțumi acționarii, indicatorul principal de creștere urmărit fiind numărul de useri ce intră cel puțin o dată pe lună în rețea. Cu companiile rivale au existat două tactici: Facebook fie le-a cumpărat, fie le-a copiat ideile bune.
- Sunt voci care spun, iar aici este inclus și unul dintre cei cinci fondatori ai companiei, că Mark Zuckerberg are prea mare forță de decizie și că singura soluție este ca Facebook să fie forțată să se scindeze. Un curent de opinie spune că Zuckerberg s=a concentrat pe creșterea cu orice preț a bussiness-ului. fără a ține cont de problemele pe care creșterea le-a generat.
- Pentru că a permis răspândirea dezinformărilor și a știrilor false, Facebook a avut o influență, fie ea și redusă, asupra politicii din multe țări ale lumii. În state precum Myanmar și Etiopia postările care incitau la ură au dus și la violențe în lumea reală, iar compania este acuzată că nu a făcut destul pentru a limita propagarea postărilor ”otrăvite” și nu a alocat resurse pentru moderarea conținutului.
- Printre cele mai rele momente din istoria companiei se numără scandalul datelor ajunse la Cambridge Analytica și dovezile ce arătau că Rusia a încercat să influențeze modul în care americanii își alegeau președintele. Ultima săptămână a fost dură pentru companie din cauza dezvăluirilor lui Frances Haugen și din cauza căderii globale de șase ore.
Facebook, o companie ”idealistă” și momentul listării
”Facebook este o companie idealistă și optimistă. În majoritatea timpului de când existăm ne-am concentrat pe binele care reiese din conectarea oamenilor”, spunea Mark Zuckerberg în aprilie 2018 la audierea din Congresul SUA. Mulți au zâmbit auzindu-l, conceptul de ”idealist” fiind departe de imaginea pe care oamenii o au despre Facebook, o companie care și-a crescut business-ul și cu peste 50% de la an la an.
În perioada 2008-2012 Zuckerberg a folosit iar și iar fraza: misiunea Facebook este să conecteze lumea”, doar câțiva ani mai târziu a adăugat și nevoia de a-i aduce pe oameni ”mai aproape unul de altul”. Realitatea avea să fie mult mai complicată.
În 2011, David Kirkpatrick publica o carte cu titlul ”The Facebook Effect: The Inside Story of the Company That Is Connecting the World”. Era o carte ce explica modul în care Facebook a revoluționat lumea și compania apărea într-o lumină în general pozitivă.
Kirkpatrick spune, într-un recent interviu pentru BBC că și-a schimbat părerea despre Facebook și că lucrurile stau cu totul diferit în prezent: Facebook a adus multe lucruri pozitive, dar și o mulțime de lucruri negative.
Când au început lucrurile să se deterioreze? Când compania a intrat pe bursă, în 2012, este de părere autorul cărții. Facebook a fost tot mai tare presată să aibă cifră mare de afaceri și profit mare, iar Zuckerberg și-a crescut și el averea. În prezent, Zuckerberg este pe locul 7 în topul miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 117 miliarde dolari. Averea lui s-a dublat în ultimii 4 ani, iar când a pornit Facebook, în 2004, alături de patru colegi, avea doar 20 ani.
Când a depășit Facebook câteva ”borne” la numărul de useri ce intră măcar o dată pe lună
2010: 500 milioane
2012: 1 miliard
2015: 1,5 miliarde
2017: 2 miliarde
2019: 2,5 miliarde
2021: 2,9 miliarde
În 2011 Facebook avea 700 de milioane de useri, iar acum are peste 2,8 miliarde și a devenit o companie globală care nu mai poate să-și gestioneze complet dimensiunile uriașe la care a ajuns.
Autorul mai spune și că Facebook nu prea este motivată să ia măsuri în alte țări în afară de SUA și Regatul Unit, iar datele din recentele anchete WSJ arată că doar 13% din eforturile dedicate luptei contra dezinformării au fost dedicate pentru piețele din afara SUA, în timp ce în acele piețe compania are 90% din useri. Kirkpatrick spune că Facebook nu prea este motivată să ia măsuri în afara SUA, fiindcă în SUA este cel mai mult presată la toate nivelurile și de ce se întâmplă în SUA depinde variația prețurilor acțiunilor. Pe de aaltă parte, Facebook a influențat politica din țări precum Ucraina, Filipine, Polonia, Brazilia, Ungaria sau Turcia.
Cum a crescut capitalizarea Facebook (dolari)
mai 2012: 71 miliarde
martie 2014: 163 miliarde
septembrie 2015: 260 miliarde
iunie 2017: 400 miliarde
octombrie 2017: 500 miliarde
iulie 2018: 600 miliarde
decembrie 2018: 384 miliarde
martie 2020: 426 miliarde
august 2020: 836 miliarde
ianuarie 2021: 715 miliarde
septembrie 2021: 1.080 miliarde
După cum se poate vedea, în ultimul deceniu capitalizarea Facebook a crescut de aproape 15 ori, în timp ce veniturile au urcat și ele cam tot așa: de la 5 miliarde dolari pe an, la 85 de miliarde dolari. Profitul net a ajuns să treacă de 10 miliarde dolari în cel mai bun trimestru, în timp ce pe întregul an 2013 a depășit un miliard.
Diverse surse spun că după listare, Facebook s-a concentrat obsesiv pe creștere, luând ca indicator acel “monthly active users” , utilizatori care intră măcar o dată pe lună în rețea.
Se spune că în primii ani după fondarea Facebook din 2004 Mark Zuckerberg încheia ședințele strigând “domination!”, ideea fiind ca rețeaua să ajungă să domine peisajul rețelelor sociale.
În 2006, Yahoo!, pe atunci o super-companie, a oferit un miliard de dolari pentru a cumpăra Facebook, dar Zuckerberg a refuzat spunând că nici nu ar știi ce să facă dacă ar avea mulți bani. El a mai spus atunci că probabil ar construi ”un nou Facebook”. Interesant este că între 2005 și 2007 companii precum Friendster, Google, Viacom, MySpace și News Corp au vrut să cumpere Facebook, dar oferta cea mai generoasă a venit de la Yahoo!. Istoria ar fi fost cu totul diferită.
Cum a crescut cifra anuală de afaceri a Facebook
2010: 1,97 miliarde dolari
2013: 7,87 miliarde dolari
2016: 27,6 miliarde dolari
2018: 55,8 miliarde dolari
2020: 85,9 miliarde dolari
Uimitoarea ”echipă de creștere”
În 2007 Zuckerberg se temea că Facebook își va opri ascensiunea, mai ales că nicio rețea socială nu trecuse pragul de 100 de milioane de useri.
Răspunsul lui Zuckerberg, care atunci avea 23 de ani, a fost să creeze așa numita ”growth team”, o echipă care se va folosi de analiza datelor pentru a ajuta rețeaua să crească și mai ales să sporească numărul total de interacțiuni ale user-ilor. Scopul era clar: analizați în detaliu comportamentul celor care deja sunt pe site pentru a vedea cum putem atrage mai mulți oameni și cum îi putem face să petreacă mai mult timp în rețea.
Zuckerberg a adoptat și celebra deviză ”Move fast and break things”, ideea fiind că Facebook implementa rapid diverse lucruri și le modifica ”din mers” în loc să adopte tactica altor companii care lansau un produs după mulți ani de teste și cercetări. Rapiditatea și curajul de a testa chiar și lucruri ce ar putea eșua erau cuvintele cheie. Move fast and break things însemna și că eroarea poate fi o consecință a inovației. Timpul va arăta că Facebook va ”strica” multe în marșul său către super-profitabilitate.
Cum a crescut profitul anual Facebook
2010: 1,03 miliarde dolari
2012: 530 milioane dolari
2014: 4,99 miliarde dolari
2017: 20,2 miliarde dolari
2020: 32,6 miliarde dolari.
MySpace și Google erau considerați cei mai mari concurenți, iar rezultatele ”echipei de creștere” s-au văzut în câteva luni de la crearea sa, pentru că Facebook a depășit MySpace. Cei de la Facebook au explicat că au analizat atent fiecare interacțiune a user-ilor în rețea și au construit viitoarele produse în funcție de rezultate, scopul fiind ca numărul de useri să crească.
Tehnici deștepte ce urmau să schimbe totul
În 2010 se vorbea puțin despre efectul nociv pe care rețelele sociale îl pot avea asupra oamenilor, și fiindcă Facebook era mult mai mică și numărul de smartphone-uri era mic, iPhone fiind abia la a patra generație, iar telefoanele cu adevărat bune cu Android abia începeau să apară.
Tehnicile dezvoltate de ”echipa de creștere” au profitat de diversele slăbiciuni ale oamenilor, de plăcerea lor de a citi lucruri senzaționale și de disponibilitatea de a se contra cu alți oameni pe subiecte sensibile.
Acum, la audierea în Congresul SUA a fostei angajate Frances Haugen Facebook a fost comparată cu industria tutunului, prin modul în care a analizat comportamentul oamenilor pentru a-i face să devină dependenți. Ce se știa din surse indirecte s-a aflat ”la prima mână”: Facebook face extrem de multe cercetări care arată că produsele sale ajung să le facă rău oamenilor, dar compania nu ia prea multe măsuri, în dorința de a-și crește baza de useri și profitul.
Una dintre dezvăluirile îngrijorătoare este legată de faptul că Facebook poate modifica algoritmii astfel încât postările de tip clickbait și cele cu limbaj care incită la ură să nu mai apară atât de sus pe News Feed și chiar a făcut asta pentru câteva luni, în 2020. Însă dacă aceste postări nu apar sus, scade timpul mediu petrecut în rețea, iar Facebook a revenit la vechile setări.
Citește și:
Încă de prin 2008, prin diverse moduri, Facebook a încurajat oamenii să trimită cereri de prietenie unui număr cât mai mare de useri, mulți pe care cel care trimitea cererea nu îi cunoștea în viața de zi cu zi. Rețelele de prieteni s-au lărgit și mulți useri au ajuns să-și facă un scop din a depăși, spre exemplu,1.000 de prieteni, ideea fiind că postările vor primi tot mai multe aprecieri. Unul dintre cele mai deștepte și utile ”tool-uri” a fost cel numit ”People You May Know” care sugera o mulțime de oameni după ce userul dădea Facebook-ului acces la agenda din e-mail și la cea de pe telefon.
O altă lovitură ”de maestru” a fost butonul de Like, apărut în 2009, buton care a motivat oamenii să revină în rețea pentru a fi ”recompensați” cu aprecierile prietenilor. Oamenii au început să se uite tot mai des pe Facebook, de multe ori pe zi, pentru a vedea câte Like-uri au mai primit și dacă vin și de la anumite persoane pe care le plăceau în mod special.
Celebrul News Feed a fost lansat în 2006 când Facebook avea doi ani de viață, iar News Feed-ul avea să devină ”coloana vertebrală” a creșterii rețelei, suferind o mulțime de schimbări și fiind în centrul controverselor care sunt legate de ce lucruri sunt scoase în fața user-ului.
După 2010 Facebook a devenit mai puternică, iar Zuckerberg a devenit tot mai încrezător că poate duce compania foarte departe. Când a văzut companii rivale la orizont, fie le-a cumpărat, cum s-a întâmplat cu Instagram (în 2012) și cu WhatsApp (în 2014), fie le-a copiat sub diverse forme serviciile (cum s-a întâmplat în 2016 când Instagram a lansat Stories, copiind Snapchat.
După 2011 Facebook a promovat tot mai mult conținutul video și a încurajat userii să pună hashtag-uri și să distribuie conținut. În 2011 a fost introdus chat-ul video, dar și chat-ul de grup, prin text. Messenger a devenit o aplicație separată care a crescut enorm și care a început să aibă la interior tot mai multe reclame.
Au apărut și așa-numitele ”filter bubbles” (bulele de filtrare pe Facebook) pentru că userii vedeau pe Facebook mai ales conținut conform cu părerile lor și erau aproape total izolați de opiniile contrare convingerilor proprii. Termenila fost creat de activistul Eli Pariser, în 2010. Aceste ”bule de filtrare” favorizează dezinformarea și, mai ales, nu-i pune pe useri și în fața punctelor de vedere opuse, ceea ce înseamnă că un om nu va cunoaște părerile ambelor tabere pentru a avea o perspectivă corectă.
Creșterea fulminantă a Facebook nu a fost accidentală: compania a știut să profite de tehnici din psihologie și i-a făcut pe oameni să revină ”iar și iar” pe site, pentru a-și primi ”recompensa” în numărul de like-uri și share-uri. În plus, un element mai puțin știut este că la început de 2012, cu 4-5 luni înainte de listare, Facebook a demarat lucrul cu așa numitele companii de tipul ”data broker”, companii care cumpără date despre ce fac userii și le pot face profiluri detaliate.
Publicul larg nu știa atunci mai nimic despre aceste companii și nici nu bănuia că sunt strânse atât de multe date despre ei. Facebook a construit un mecanism extrem de complex și eficient de micro-targhetare și a creat probabil cel mai bun produs pentru companiile care doreau să-și facă publicitate și reclama să ajungă exact la publicul dorit. Problema a fost că Facebook a colectat cantități uimitoare de date, așa cum a dovedit și austriacul Max Schrems în ”cruciada” contra Facebook.
O compania care poate influența politica unor state
După 2011 a devenit tot mai clar cât de puternică este Facebook și cât de mult poate influența opinia publică, mai ales că în 2012 compania a atins ”borna” de un miliard de useri și în câteva țări avea zeci de milioane de utilizatori. ”Primăvara Arabă” a arătat că poate apărea polarizarea în rețeaua socială, că diversele tabere se pot ataca virulent pe Facebook și că totul depinde de cum sunt ”reglați” algoritmii și ce opinii sunt afișate mai sus. Câțiva reprezentanți ai Facebook din țări precum Egipt au semnalat ”la centru” cele întâmplate, dar nu au fost luați în serios.
În 2015 propaganda rusă a început să influențeze și prin Facebook scena politică din Ucraina, dar 2016 a fost anul în care Facebook a devenit ”băiatul cel rău” (bad boy), cum scrie presa americană și cea britanică. Rușii au perfectat tacticile formate în Ucraina pentru a încerca să influențeze cât s-a putut și rezultatul alegerilor din SUA, iar acest lucru a fost considerat extrem de grav: o entitate din Rusia, cu un buget mic de publicitate (100.000 de dolari) putea să posteze lucruri pe care ajungeau să le vadă milioane de americani. Puterea Facebook era de-a dreptul periculoasă.
Practic, tehnologia creată de americani a ajuns să fie folosită de ruși exact împotriva acestora. Ceea ce trebuia să fie un mijloc de socializare a devenit în mâinile rușilor o unealtă eficientă de dezinformare, manipulare și război psihologic.
2016 a fost un an în care, în mod neobișnuit până atunci, Facebook a fost în centrul multor scandaluri și compania pur și simplu nu mai putea să spună că este ”o platformă tehnologică neutră”, ci o companie media care trebuie să fie măcar într-o anumită măsură responsabilă pentru ce se publică.
2016 a fost anul în care a devenit clar că Facebook a avut o influență asupra alegerilor din SUA, chiar dacă este greu de spus cât de mare a fost, iar compania nu a acționat împotriva știrilor false propagate pe rețea și nici împotriva polarizării. Mai mult, Zuckerberg nega că știrile false ar fi o problemă.
Cazul Rusia – Cum a acționat propaganda
O agenție de propagandă din St Petersburg, unde lucrau 80 de oameni, a creat începând cu 2014 mecanisme sofisticate și se folosea de popularitatea Facebook și Instagram pentru a încerca să influențeze modul în care americanii aveau să voteze la alegerile prezidențiale.
Agenția denumită Internet Research Agency (IRA) a diseminat informații false și a organizat și manifestații anti-Clinton în SUA, folosindu-se tot de Facebook.
Din 2014 IRA s-a pregătit cu un întreg arsenal propagandistic și zeci de oameni au fost trimiși în SUA „pe teren” pentru a culege informații relevante pentru operațiunile ce urmau.
Apoi, cu cât alegerile din noiembrie 2016 se apropiau, cu atât efortul propagandistic a devenit mai intens. Agenții au creat sute de conturi, au investit în mod regulat în publicitate pe Facebook și rapid conturile au ajuns a fi urmărite fiecare de mii sau zeci de mii de americani.
Vizați au fost cei nemulțumiți de situația socio-economică din SUA și aceste conturi au început să provoace discuții pe teme foarte controversate precum religia, imigranții și locul afro-americanilor în societate.
Aceste conturi au promovat apoi postări cu informații false, cum ar fi cea cum că sunt foarte multe nereguli la votul prin corespondență. Dat fiind că mulți americani au dat Share și că rușii au plătit publicitate mereu, postările acestor conturi propagandistice au ajuns pe News Feed-ul a peste 150 de milioane de americani.
Apoi aceste pagini au început să „lucreze” la imaginile celor doi candidați, criticând-o intens pe Hillary Clinton și distribuind informații false despre ea. Cu foarte puțin timp înainte de alegeri eforturile propagandei ruse s-au concentrat pe statele unde erau cei mai mulți votanți indeciși.
Apoi acțiunile agenției au avut consecințe și în teren, fiind organizate manifestații în SUA, cele mai multe pro-Trump și vehement împotriva lui Hillary Clinton.
De pe aceste conturi de propagandă rușii au luat legătura pe Facebook cu simpatizanți ai lui Trump și chiar cu staff-ul de campanie în anumite state, pentru a-i determina să organizeze manifestații. Rușii au mers și mai departe: în Florida au plătit pentru ca pe un camion să fie instalată o cușcă in care un om, plătit ți el, o întruchipa pe Hillary în ținută de pușcăriaș.
Agenția a lucrat necontenit folosindu-se de cele mai bune „unelte” de marketing și publicitate, conturile de Facebook erau alimentate non-stop, în schimburi și fiecare postare era analizată în detaliu la număr de like-uri și de share-uri
2018 – Un an oribil pentru imaginea Facebook, dar genial pentru bussiness-ul companiei.
2018 a fost un alt plin de scandaluri pentru Facebook, iar spre final s-a aflat și că rețeaua a fost victima unui atac informatic. Știrile false, interferențele Rusiei, scandalul Cambridge Analytica au fost doar câteva dintre episoadele acelui an care au făcut ca încrederea user-ilor să se erodeze. Însă doar imaginea a avut de suferit, și nu busines-ul: cifra de afaceri a urcat cu 35%, iar profitul, cu 20%.
Scandalul Facebook – Cambridge Analytica se referă la datele personale a 87 de milioane de useri Facebook ce au fost colectate fără consimțământ de către Cambridge Analytica pentru a fi utilizate în principal pentru publicitate politică. Datele au fost colectate printr-o aplicație creată în 2013 de Aleksandr Kogan, un profesor de la Universitatea Cambridge, care a constat într-o serie de întrebări pentru a construi profiluri psihologice ale utilizatorilor.
Partea gravă este că aplicația nu a colectat doar datele personale ale utilizatorilor care au completat întrebările, ci și ale prietenilor de pe Facebook ai utilizatorilor. Cambridge Analytica a plănuit să vândă datele alegătorilor americani campaniilor politice și s-a implicat în campaniile pentru Ted Cruz și Donald Trump. Aproximativ 250.000 de oameni au completat sondajul, dar au fost colectate date despre mai bine de 300 de ori mai multe persoane.
Pe 10 aprilie 2018 Mark Zuckerberg a fost audiat timp de 5 ore în Congresul SUA, a explicat unele lucruri, dar a lăsat și mai multe întrebări fără răspuns. La multe întrebări a răspuns cu ”limbă de lemn” și clișee, la altele a spus: am să mă consult cu colegii mei.
Patru exemple care arată forța și influența Facebook, dar și capacitatea de a face rău
– Myanmar: Facebook este acuzată că a găzduit postări și grupuri ce incitau la exterminarea minorității musulmane și că nu a înlăturat acele postări. În țara asiatică Facebook este principalul site pe care cei care au internet intră, iar Facebook deține un monopol asupra informației. Compania a fost avertizată că trebuie să ia măsuri în Myanmar și că trebuie să angajeze mai mulți moderatori care știu limba, însă nu a acționat la timp.
– Incidentele din ianuarie 2021 de la Capitoliu – Pe 6 ianuarie, susținători ai lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul din Washington în timpul dezbaterilor din Congres, au ocupat terasele Capitolului și mai multe încăperi, la scurt timp după ce vicepreședintele Mike Pence a anunțat că nu se poate opune la certificarea victoriei lui Joe Biden. Sunt voci, inclusiv în rândul membrilor din Congres, că Facebook poartă o parte din responsabilitate pentru violențele de la început de an, fiindcă cei care au invadat Capitoliul s-au organizat pe Facebook.
– Australia – Australienii s-au trezit în dimineața lui 17 februarie cu news feed-ul golit de orice știre locală sau internațională. Motivul: Facebook a blocat orice conținut media, în urma unui scandal care dura de ceva vreme și care culminase cu decizia de a bloca distribuirea de conținut jurnalistic. Câteva zile mai târziu știrile locale au revenit, dar a fost clar pentru toată lumea cât de puternică este Facebook, chiar și în raport cu țări importante.
– Etiopia – În țara africană cu 117 milioane de oameni au fost numeroase episoade dure de violență, cele mai recente în provinciile Tigray și Oromia. Acuzațiile sunt că violențele au fost exacerbate de răspândirea rapidă a postărilor de pe Facebook ce incitau la ură. Facebook nu a reacționat rapid pentru a elimina postările de ”hate speech”.
Pentru Myanmar și Etiopia o acuzație ce a apărut des a fost că numărul de moderatori de conținut ce lucrau și cunoșteau limba era extrem de mic pentru țări cu multe milioane de useri.
Facebook, o companie puternică și vulnerabilă în același timp
Facebook nu mai este de mult locul în care oamenii pun doar poze cu pisici frumoase și cu mâncăruri gustoase. Cum au dovedit cele întâmplate în alegerile prezidențiale din SUA (2016), organizații care vor să răspândească știri false și dezinformări pot ajunge la zeci de milioane de oameni cu bugete mici de publicitate, profitând de sistemul gândit de Facebook, prin care multe postări neașteptate ajung virale.
Facebook a fost descrisă de critici ca fiind un partener de dialog neserios pentru că a permis unor entități dubioase să desfășoare campanii de manipulare și de difuzare a știrilor false care au vizat și electoratul din alte țări. Și când este vorba de influențare, nu trebuie să ne gândim la lucruri sofisticate sau la filosofii de doctrină politică. O manipulare ieftină care se poate propaga este una banală: răspândirea unei informații false ce spune că ziua alegerilor este alta decât cea reală.
Este foarte greu de dovedit, dar sunt voci care spun că aceste campanii de publicitate politică pot influența intenția de vot și, până la urmă, chiar rezultatul alegerilor. Criticii mai spuneau că Facebook este interesată mai mult să facă bani, că a ajuns mult prea puternică și că numai dacă este presată și apoi amenințată cu amenzi va ajunge să ia măsuri împotriva actorilor rău intenționați. Facebook a fost criticată și de oficiali ai UE, dar pentru unele progrese a primit și laude.
Trebuie spus că Facebook a comunicat mult pe tema diverselor probleme semnalate. în zeci de postări pe site-ul de presă a explicat ce lucruri vrea să schimbe și în alte zeci de postări a explicat ce rețele de dezinformare a eliminat în diverse părți ale lumii. Deasemenea, au fost zeci de întâlniri online cu presa ale directorilor companiei.
Cum poate fi ”reparat” Facebook
Scandalul din prezent, de după dezvăluirile fostei angajate Frances Haugen, arată că Facebook este într-un punct de cotitură și exemplul doamnei Haugen poate fi urmat de mai mulți angajați.
Cazul Haugen este cu totul diferit față de alte momente sensibile pentru Facebook, fiindcă cineva din interior a explicat problemele Facebook și totul este acum mult mai clar și mai credibil. Mulți spun că Facebook este în fața celui mai important moment din istoria sa recentă.
În plus, față de alte repere din trecut, audierea lui Frances Haugen în Congres a scos la iveală mai puține divergențe între democrați și republicani pe tema nevoii de a legifera diverse elemente legate de rețelele sociale.
Citește și: Cu modelul său de acțiune denunțat, Facebook se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa
Se dorește în primul rând ca Facebook să fie obligată să dea voie unor cercetări din afară să analizeze o mulțime de aspecte de funcționare ale platformei, pentru a se decide ce politici trebuie adoptate, însă dat fiind că Facebook nu este foarte transparentă, așa ceva va fi greu de obținut.
”How to Fix Facebook”, cum poate fi ”reparată” Facebook este un titlu care a apărut în sute de articole și nu mai este nicio îndoială că Facebook are o mulțime de defecte. Rețeta rezolvării lor nu este simplă și nici universal acceptată.
Unii sunt de părere că problema este chiar șeful companiei, Mark Zuckerberg, care are mult prea multă putere. A fost caracterizat ca fiind chiar ”cel mai puternic om din America ce nu a fost ales prin vot”.
În mai 2019, unul dintre cei cinci fondatori Facebook, Chris Hughes, care a lucrat la companie între 2004 și 2007, declara că rețeaua a ajuns prea puternică și că trebuie scindată. Despre Mark Zuckerberg spunea că este un om de treabă, dar adăuga: ”Sunt supărat pe el fiindcă insistența sa pe creștere cu orice preț l-a făcut să sacrifice securitatea și bunul simț, pentru click-uri”. Hughes a adăugat și că Zuckerberg s-a înconjurat de o echipă care îi ”cântă în strună” și nu-l contrazice mai deloc.
Într-un articol de opinie publicat în mai 2019 același Hughes explica sub titlul ”It’s Time to Break Up Facebook” faptul că Zuckerberg are o putere uluitor de mare de decizie la Facebook și că el poate decide chiar și cum va fi modificat algoritmul.
Scindarea Facebook a fost cerută de multe voci, mai ales din rândul Congresului, dar este o chestiune extrem de complicată ce probabil că nu se va întâmpla niciodată. SUA nu este China, unde companiile tech pot fi pedepsite dur de Partid dacă devin prea puternice.
Legiuitorii pot forța Facebook să fie mai transparentă și să lase autoritățile să analizeze mai multe lucruri din interior, dar cu siguranță compania nu va dezvălui prea multe despre algoritmi și despre cum funcționează și cum pot fi modificați.
Altă soluție ar fi ca Facebook să răspundă în fața legii dacă postări făcute în rețea au dus la violențe în lumea reală sau la atentate teoriste. La fel, așa ceva pare greu de realizat, și dacă este ca Facebook să poată fi forțată să facă diverse lucruri, singura țară puternică încât să poată face asta este SUA.
Amenzile mari ar mai fi un mod prin care Facebook să fie determinată să schimbe anumite practici dăunătoare, dar o companie cu afaceri de 100 miliarde dolari/an cu greu poate fi speriată de o amendă. În plus, Facebook are echipe puternice de avocați și are forță de a face lobby, astfel că poate contesta cu succes o amendă.
INTERVIURILE HotNews.ro