Sari direct la conținut

România cheltuiește anual cu cercetarea mai puțin decât cu pensiile de serviciu

HotNews.ro
România cheltuiește anual cu cercetarea mai puțin decât cu pensiile de serviciu
Cercetarea spațiului cosmic / Sursă: Vlad Podkhlebnik | Dreamstime.com

Ca număr de cercetători suntem devansați de țări precum Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia, Cehia sau Austria, oricare dintre ele cu populație mai mică decât a noastră.

Cum probabil ați aflat, cercetătorii britanici au stabilit că inserarea termodinamică a unui jet subluminic de atomi de coperniciu într-o structură monobilaterală de metastabilopozi poate augmenta semnificativ reglarea interactivă a separării monociclomatului de diprosiu de fluxul de protoni autogenerați. Din păcate, această separare nu folosește la absolut nimic.

Problema cu cercetătorii britanici din știrile de la ora 5 și-un pic este că nu au nume și pronume, cum ar spune o prim-ministră non-conflictuală, nu lucrează în niciun institut identificabil și nu sunt parte din vreun program sau proiect care să aibă vreun titlu.

Epoca descalificării competenței

Din păcate, astfel de „știri” discreditează munca oamenilor de știință și a cercetătorilor. Tot astfel cum doctoratele plagiate aruncă în derizoriu efortul și calitățile celor care lucrează ani de zile ca să obțină, pe bune, onorantul titlu științific.

Oamenii cu o cât de câtă cultură generală se amuză de pseudo-informațiile științifice, iar cei fără, mai rău, le iau în serios și se așteaptă ca îngurgitarea masivă de castraveți mici roșiatici să vindece cancerul.

În realitate, n-am trăi așa cum trăim fără cercetare și fără știință. Cercetarea se împarte în cea experimentală, aparent fără rezultate spectaculoase, activitate care se bazează pe nenumărate încercări, pe pași mărunți – și cercetarea fundamentală, care explorează însăși bazele științei.

România are mai puțin de 20.000 de cercetători

România e devansată de țări precum Irlanda, Ungaria, Finlanda, Grecia, Cehia sau Austria, ca să nu mai vorbim despre marile puteri ale lumii științifice.

La nivel mondial, numărul de cercetători a crescut în patru ani de trei ori mai repede (13,7%) decât populația globală (4,6%), ajungând la 8,854 milioane de cercetători cu normă întreagă. În 28 de țări, procentul a crescut chiar cu peste 20%.

În Statele Unite, sunt peste 1,8 milioane de cercetători. Coreea de Sud are cel mai mare număr de oameni de știință și cercetători la 1.000 de angajați, respectiv 17,3, urmată de Suedia cu 16,6.

Toate aceste țări sunt însă devansate de China, care a ajuns la peste 6 milioane de lucrători în domeniu. Și, pentru a face dreptate adevăraților cercetători britanici, acești sunt vreo 800.000.

Singura palidă consolare pentru noi este că Bulgaria, sora noastră întru cerșitul la porțile Spațiului Schengen, are doar 17.000 de cercetători. Dar vecinii noștri de la sud sunt doar 6,5 milioane de locuitori.

Dacă e să ne comparăm cu state care au 19-20 de milioane de cetățeni, deci cam ca noi, Chile are circa 11.400 de cercetători, iar Kazahstan 21.800, deci nu stăm foarte rău dacă acceptăm comparații în afara Europei.

Bugetul cercetării a scăzut la 1,1 miliarde de euro

Unde stăm rău este la finanțare. Pentru 2024, cercetarea din România are un buget de 5,5 miliarde de lei. Este un buget substanțial mai mic decât în 2023, când a fost de 6,87 miliarde – şi eram oricum pe ultimul loc în UE în materie de investiții în cercetare-dezvoltare raportat la PIB. Asta în condițiile în care toate costurile au crescut aproape insuportabil.

Deci lumea merge înainte, oamenii se pregătesc să se întoarcă pe Lună, se fac cercetări esențiale în toate domeniile, iar noi reducem bugetul științei cu 20%.

Cum miliardele sunt cifre greu de reprezentat, să precizăm că România cheltuiește anual cu cercetarea mai puțin decât cu pensiile de serviciu. Quelle surprise!

Banii ăștia trebuie să ajungă pentru peste 150 de institute, centre, agenții și alte organisme din zona cercetării, care acoperă o mulțime de domenii. Câteva exemple: muncă, lingvistică, istorie, geografie, geologie, mediu, agricultură, biologie, chimie, farmaceutică, petrochimie, mecanică, motoare, echipamente electrice, informatică, energetică, fizică, materiale, fizică nucleară, construcții, teatru, cinematografie, certificări și omologări.

Prima Gală a Cercetării Românești

Anul trecut, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a organizat prima Gală a cercetării românești, ocazie cu care s-au premiat și promovat cele mai meritorii rezultate, îndeobște necunoscute marelui public.

Anul acesta a avut loc a doua ediție, la care s-au acordat 11 premii a câte 300.000 de lei. Merită amintite, fie și pentru a ne aminti personalitățile din istoria științei românești care au dat numele distincțiilor:

• Științe inginerești – Premiul „Henri Coandă”;
• Matematică și informatică – Premiul „Grigore Constantin Moisil“;
• Științele pământului, mediu și schimbări climatice – Premiul „Grigore Cobălcescu”;
• Științele vieții – Premiul „George Emil Palade”;
• Chimie – Premiul „Raluca Rîpan”;
• Energie și materiale avansate – Premiul „Nicolae Vasilescu Karpen”;
• Fizică – Premiul „Șerban Țițeica”;
• Biotehnologii – Premiul „Gheorghe Ionescu-Șișești”;
• Științe umaniste – Premiul „Dimitrie Cantemir”;
• Medicină – Premiul „Ana Aslan”;
• Științe sociale și economie – Premiul „Mattei Dogan”.

Mărturisesc că trei dintre nume îmi erau necunoscute, așa încât le-am căutat și iată: Raluca Rîpan a fost o chimistă de top, Nicolae Vasilescu Karpen era un inginer, fizician și inventator, care a studiat și realizat pilele Karpen, care funcționeză folosind căldura din mediul ambiant (!), iar Mattei Dogan un sociolog și politolog francez de origine română, cu majoritatea operelor publicate în străinătate.

Câteva vești bune

Există vești bune? Da. În primul rând, guvernul a anunțat cea mai mare investiție în cercetare, în valoare de 1,6 miliarde lei, pentru 20 de centre de excelență. Este extinderea unui proiect anunțat inițial de Ministerul Cercetării în august 2023 și care viza doar 16 astfel de centre.

În al doilea rând, filiala din Bistrița a Universității Tehnice Cluj-Napoca a găzduit în luna mai a acestui an conferința de prezentare a rezultatelor programului Nucleu, program dedicat cercetării românești, o reuniune la care au participat mințile strălucite din managementul instituțiilor de cercetare din România.

În aceeași lună, Ministerul Finanțelor a anunțat că România va avea un Institut de Cercetare în Inteligenţa Artificială, pe baza unei investiţii de peste 100 de milioane de lei. Cum se poate încheia o rubrică de știință într-o țară unde Guvernul cheltuiește anual cu cercetarea mai puțin decât cu pensiile de serviciu: Doamne, ajută!

Sursă foto: Dreamstime.com

INTERVIURILE HotNews.ro