Taxa de 7 lei pe zi pe care orice salariat o achită fără să știe

Statistica a publicat vineri datele privind inflația de luna trecută: 4,62%, în scădere față de august. Asta înseamnă că, la un salariu net de 5.158 de lei (potrivit INS), acest impozit ascuns îți „evaporă” lunar circa 238 lei. Sau 7 lei pe zi. În cazul pensionarilor, la o pensie medie de 2.252 de lei „taxa ascunsă” este de 116 lei.

Ce s-a scumpit cel mai mult

Inflația a fost ținută sus de sectorul serviciilor, unde prețurile au urcat cu peste 7,8%, dar și de seceta prelungită din acest an, care a scumpit alimentele cu 4,72%. În special legumele au fost aduse la vânzare la prețuri mai mari cu peste 17%.

De asemenea, serviciile de îngrijire medicală s-au scumpit cu peste 10%. Chiriile, mesele la restaurant și produsele de igienă sunt și ele printre bunurile sau serviciile care au tras inflația în sus.

Inflația e resimțită diferit de fiecare dintre noi. Pentru un pensionar, inflația resimțită este mai mare decât cea oficială, în vreme ce pentru cei cu venituri mari, inflația resimțită e mai mică. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.

Vorbim despre inflație ca despre un număr unic care se aplică întregii economii. Dar fiecare dintre noi resimte altfel creșterile de prețuri, din simplul motiv că fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite. Prețul țigărilor este foarte important pentru fumători; prețul scutecelor îi afectează mai ales pe cei care au copii mici, iar prețul benzinei reprezintă un cost semnificativ pentru un locuitor din Voluntari care face zilnic naveta în Capitală.

„Principala cauză internă a inflației actuale este politica fiscală populistă, dusă de guvernele care s-au succedat la cârma țării în ultimii cinci-șase ani. Această politică a provocat creșterea semnificativă a deficitului bugetar și a datoriei publice, care au determinat, la rândul lor, creșterea ,,bazei monetare’’ („moneda primară” creată de către banca centrală: numerar – bancnote și monezi – și disponibilitățile existente în conturile curente ale băncilor comerciale deschise la banca centrală)”, explică prof. Silviu Cerna.

De ce prețurile rămân ridicate și dacă dacă inflația este mai mică?

Modul în care percepem inflația este distorsionat de câteva prejudecăți cognitive care distorsionează percepția scumpirilor.  Economistul Paul Donovan a scris despre aceste prejudecăți în articolul „De ce alegătorii sunt atât de supărați? Luați în considerare batonul Snickers”.

Prejudecățile care țin de frecvența cu care cumpărăm un anumit produs reprezintă una dintre percepțiile care alimentează sentimentul că indiferent cât ar scădea rata inflației, noi scoatem mai mulți bani din buzunare.

Deoarece cumpărăm alimente și articole mărunte de uz casnic mult mai des decât cumpărăm frigidere sau mașini, suntem mult mai conștienți de creșterile de preț ale alimentelor și produselor de uz casnic.

Un factor despre care am mai vorbit este neînțelegerea faptului că „scăderea inflației” NU înseamnă „scăderea prețurilor”. Înseamnă că prețurile cresc mai lent, dar cresc. 

Mulți cititori întrebă de ce, dacă inflația este mai mică, prețurile rămân ridicate? În parte, acest lucru se datorează faptului că inflația funcționează oarecum ca o dobândă compusă. De exemplu, multe magazine au crescut prețul la telemea de la 40 de lei/kg la 50 de lei/kg când inflația era de 15%. Acum, că inflația este mult mai mică, n-o să le vedem scăzând înapoi prețurile la 40 de lei/kg, pentru că costul de a produce telemeaua nu a scăzut, ci a crescut mai lent. Așa că cel mult vor menține actualul preț în loc să fie nevoiți să sară la 55 sau 60 de lei/kg.

6 lucruri de știut despre cum percepem inflația

1. Potrivit unor sondaje, oamenii acordă o atenție mai mare prețurilor care cresc decât celor care scad. Iar majorările de prețuri ne raman, de asemenea, mai mult timp în memorie.

2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. Este vorba despre prețurile la benzină, pâine, biletele de transport în comun.

3. Cheltuielile cu cardul sunt mai puțin percepute.

4. Inflația „personala” contează! Exemplu: dacă prețurile benzinei cresc mai mult decat prețurile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simți” o rată inflației mai mare decât cei care merg cu transportul în comun.

5. Ratele inflației sunt anuale, dar memoria noastră păstrează informații mult mai îndepărtate. În formarea percepțiilor personale, populația are în vedere prețurile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendința preturilor este de a crește substanțial, chiar și atunci când se înregistrează o rată anuală a inflației scăzută. De exemplu, dacă ritmul anual de creștere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al prețurilor va fi crescut cu peste 20%.

6. Variații ale prețurilor comparativ cu variații ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem că variațiile prețului unui produs înseamnă inflație. Exemplu: este posibil ca prețurile autoturismelor să fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, în versiunea standard echipamente care, anterior, erau vândute ca opțiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer condiționat sau airbag-urile). În astfel de cazuri, creșterea prețurilor se datorează în parte unei creșteri a calității produsului.

O altă prejudecată este aversiunea la pierdere pe care o avem. Nemulțumirea dată de scumpirea legumelor cu 15% umbrește bucuria dată de ieftinirea mălaiului cu același procent.

Inflația  reprezintă creșterea prețurilor, nu nivelul lor

Potrivit datelor transmise, așadar, de Institutul Național de Statistică, inflația a scăzut la 4,62%. Alimentele s-au scumpit față de iunie anul trecut cu 4,72%. Datele sunt percepute însă cu totul diferit de cei care fac piața și constată că lună de lună plătesc tot mai mult pe alimente sau pe servicii. Culmea e că toți au dreptate: și economiștii statisticieni, dar și oamenii simpli.

Jumătate dintre români spun că țara merge într-o direcție greșită. Și dau vina pe economie, care merge surprinzător de bine în condițiile date.

Când Isărescu iese public și spune că inflația a scăzut mai mult decât așteptările, are dreptate. La fel de multă dreptate are însă și dl. Ionescu, care constată cu fiecare drum la piață că prețurile cresc în continuare. „Despre ce scăderi vorbește Isărescu? Pe ce lume trăiește omul ăsta?”, s-ar putea întreba dl. Ionescu. Deși aparent contradictorii, ambele fraze sunt  însă adevărate.

Explicația e simplă: pentru Isărescu și pentru toți economiștii, inflația  reprezintă creșterea prețurilor, nu nivelul lor.