Vremea bună ne oferă o ocazie unică: „Cometa Secolului” poate fi văzută în România zilele acestea, cu ochiul liber / Orele și direcția unde să ne uităm

O cometă care vine dintr-o regiune îndepărtată a spațiului și a mai putut fi văzută cu 80 de milenii în urmă poate fi văzută cu ochiul liber în aceste zile, mai ales că se anunță vreme bună. Unde trebuie să căutați pe cer cometa Tsuchinshan–ATLAS? De ce se numește așa și cât de mult s-a apropiat de Terra?

Societatea Astronomică Regală britanică a explicat că acest corp ceresc a fost supranumit „cometa secolului” datorită strălucirii impresionante și vizibilității ei.

Cometa Tsuchinshan–ATLAS a fost descoperită în 2023 de două observatoare de la care vine și numele ei: Tsuchinshan (din China) și ATLAS (din Africa de Sud). Tsuchinshan înseamnă „muntele purpuriu”, iar ATLAS vine de la „Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System”.

Cometa va fi vizibilă și în următoarele săptămâni, dar se va vedea tot mai slab pe cer spre final de octombrie. Poate fi văzută și cu ochiul liber în unele zone, dar este mult mai bine cu un binoclu sau telescop.

Este cea mai strălucitoare cometă care se poate vedea de pe Terra în ultimii ani, de la Neowise, din 2020.

Când s-a aflat la cea mai mică distanță de Terra cometa era tot foarte departe: la peste 70 de milioane de km.

Cometa provine din regiunea denumită „norul lui Ort” care este o vastă întindere presărată cu bucăți de comete înghețate rămase de la formarea sistemului solar, iar coada acesteia are aproximativ 30 milioane km lungime.

Partea impresionantă este că această cometă a fost vizibilă ultima dată de pe Pământ atunci când pe planeta noastră încă trăiau oamenii de Neanderthal. Cu excepţia cazului în care anumite obstacole din calea sa ar putea să îi modifice traiectoria, cometa Tsuchinshan-ATLAS urmează o orbită care nu ar trebui să o apropie din nou de Pământ decât peste 80.000 de ani.

Cum puteți vedea cometa Tsuchinshan–ATLAS

Cometa C/2023 A3 (Tsuchinshan–ATLAS) se poate vedea slab cu ochiul liber și din România, seara la apus, explică Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Pentru a o vedea priviți începând cu ora 19.00 înspre partea de cer în care a apus Soarele. Nu departe de orizont veți vedea, pe măsură ce se întunecă, un astru foarte strălucitor punctiform, care este planeta Venus.

În dreapta și sus față de Venus (în funcție de seara în care priviți) se va vedea un astru mai puțin strălucitor ca o linie difuză cu un capăt mai strălucitor. Aceasta este cometa.

Strălucirea cometei scade, așa că priviți cât mai repede cu putință.

Cometele – Ce sunt, unde se găsesc și de când oamenii sunt fascinați de ele

Cometele sunt cele mai spectaculoase corpuri cerești și majoritatea sunt originare dintr-o regiune numită Norul lui Ort, de unde au nevoie de mii sau chiar de milioane de ani pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui. Un al doilea grup important provine din centura Kuiper, iar aceste comete sunt numite „scurt periodice”, deoarece ciclurile lor orbitale nu depășesc 200 de ani.

Centura Kuiper este regiunea din sistemul solar unde se găsesc cele mai multe planete pitice, iar întinderea este uriașă: de la orbita lui Neptun, până la distanța de 50 de unități astronomice față de Soare (7,5 miliarde km).

Termenul „cometă” provine din grecescul „kometes”, care înseamnă „pletos”. Aceste obiecte sunt rămășițe de la formarea sistemului Solar, acum 4,6 miliarde de ani. Compuse din praf, apă înghețată și dioxid de carbon, cometele au fost considerate niște bulgări de zăpadă mari și murdari.

Pe când trec pe lângă Jupiter în drumul lor către Soare, cometele încep să se dezghețe. Căldura solară vaporizează gheața, care formează un halou de gaze și praf sau o „coamă” în jurul nucleului cometei. Apropiindu-se de orbita lui Marte, cometele încep să formeze cozi lungi și spectaculoase, uneori de milioane de kilometri lungime.

Având în față vântul solar, cozile cometelor sunt îndreptate întotdeauna în direcție opusă Soarelui. Praful este împins de razele solare, formând o coadă strălucitoare, albă, puțin curbată. Vaporii, mai mici, sunt împinși de particulele vântului solar, formând o coadă dreaptă, albăstruie și mai puțin luminoasă.

Iată ce scrie Neil deGrasse Tyson despre comete: „Cometele sunt bulgării cosmosului. De obicei nu au mai mult de câțiva kilometri în diametru și sunt compuse din gheață, praf, gaze înghețate și diverse alte particule. De fapt, pot fi chiar asteroizi cu un înveliș de gheață care nu s-a evaporat complet. Pentru a decide dacă avem de-a face cu un asteroid sau cu o cometă trebuie să știm unde s-a format și unde se află”.

Oamenii au urmărit fascinați cometele încă de acum multe milenii, iar chinezii au încă de acum 4.000 de ani date despre apariția pe cer a diverselor comete, existând multe informații în vechile cronici, între anii 2100 și 250 î Hr.

Cea mai faimoasă cometă este Halley, care trece pe lângă Terra o dată la 75-76 de ani, iar în 1986 a făcut senzație, devenind celebre fotografiile făcute atunci, pentru prima oară cu aparatură modernă.

Astronomul Edmond Halley a fost primul care și-a dat seama că această cometă are orbită periodică și a prezis corect că va reveni lângă Terra în 1758. Cele mai vechi relatări despre cometă datează de acum 2.200 de ani, fiind menționată și în Tapiseria de la Bayeux, celebra pânză brodată de aproape 70 de metri lungime care descrie evenimentele care au dus la cucerirea normandă a Angliei, acum aproape un mileniu. Pământenii vor mai putea zări cometa Halley pe cer abia în 2061.

Edmond Halley este primul astronom care și-a dat seama că stelele se mișcă. A descoperit asta în 1718, comparând poziția stelei Arcturus de pe hărțile astronomului grec Hipparh, cu peste 18 secole în urmă, cu poziția pe care steaua o avea la început de secol XVIII.

NASA a trimis mai multe misiuni pentru a studia îndeaproape cometele, începând cu misiunea Deep Space 1, care a ajuns la cometa Borrelly în 2001. Foarte spectaculoase au fost imaginile culese de sondele Rosetta și Philae acum câțiva ani, cu cometa Churyumov-Gerasimenko.

Hale – Bopp, Shoemaker-Levy 9, Tempel 1 și ISON sunt printre cele mai cunoscute comete.