Cum ocolește Antifrauda ANAF o prevedere fiscală ca să dea amenzi la e-Transport
e-Transport a devenit o sursă de amenzi pentru ANAF. Deși Ministerul Finanțelor a venit cu o modificare a legislației (OUG 43/2024) prin care Antifrauda să nu mai aplice sancțiunea de confiscare a contravalorii mărfurilor dacă acestea au fost înregistrate în contabilitate, în practică inspectorii au găsit un mod de ocolire a acesteia.
Sunt numeroase situații în care ajung să plătească “nota de plată” acei contribuabili unde nu există niciun risc de pierdere a unor venituri fiscale, spune Georgiana Iancu, liderul departamentului de Taxe indirecte la EY România.
„Există o prevedere care ar putea să fie citită și aplicată de către inspectorii antifraudă: dacă verificarea se face după ce se încheie transportul bunurilor și a existat recepția acestora, deci nu există un risc de pierdere a veniturilor fiscale, nu ar trebui să se aplice măsura confiscării contravalorii bunurilor”, afirmă Iancu.
Experiența practică, spune ea, ne arată că modul în care inspectorii antifraudă aplică această prevedere e total diferit: dacă camionul a traversat frontiera fără cod UIT a fost detectat, iar asta înseamnă că verificarea a fost inițiată înainte de începerea transportului și se aplică măsura sancțiunii.
„Au fost multiple dezbateri vizavi de proporționalitatea raportării în special din perspectiva contravențiilor. Amenda de bază este de până la 100.000 de euro, dar vorbim și de confiscarea contravalorii mărfurilor. Acest e-Transport a fost introdus în spațiul nostru ca o măsură absolut necesară pentru a preveni și combate evaziunea fiscală, în special decalajul de TVA”, a explicat reprezentanta EY România.
Potrivit acesteia, discuțiile pe care le-a avut la nivel de Minister de Finanțe și Antifraudă au mers în zona de a se găsi o soluție legislativă, dar și pe procedură, prin care să nu se impună contravenții acolo unde se poate dovedi faptul că bunurile au fost recepționate, înregistrate în evidențele contabile și nu există risc de pierdere și necolectare a unui TVA sau chiar și a impozitului pe profit.
Ea speră că vor veni aceste clarificări.
În plus, spune Georgiana Iancu, nu toate transferurile de bunuri sunt reglementate a fi raportate.
“Bunuri care se trimit pentru reparații și se întorc sunt un tip de mișcare care ar trebui raportate. E un transfer, nu e impozabil din perspectiva TVA, dar Antifrauda a legiferat acest tip de mișcare ca fiind raportabilă”, a explicat Iancu.
Conform declarațiilor sale, RO e-Transport este singura declarație care nu permite rectificarea.
“Dacă am raportat greșit, în loc de 1.000 am raportat 100 ca valoare a bunurilor, atunci mă regăsesc în situția că n-am declarat valoarea corectă și sunt pasibil de amendă”, amintește Georgiana Iancu.
Luisiana Dobrinescu, managing partner la Dobrinescu Dobrev SCA spunea în vară că a fost introdusă o modificare recentă din care nimeni nu înțelege nimic, făcând referire la OUG 43/2024.
„Sancțiunea complementară a confiscării nu se aplică constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului. Deci transportul trebuie să se termine. Deci ăla care este prins la vamă sau celui căruia i s-a încheiat proces verbal de constatare din birou pentru că au fost comparate două ore și două date nu sub dispoziția asta. Deci, sunt ghinioniști”, explică ea.
Să presupunem că am găsit pe cineva care ar putea intra.
„Când bunurile au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile. Dacă tu emiți procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor din birou sau din biroul vamal sau pe traseu când îl prinzi fără cod UIT, care este posibilitatea de a verifica dacă cumva acele bunuri sunt înregistrate în documentele contabile? În primul rând nu are cum să fie înregistrat ceva ce nu a ajuns la destinație. În al doilea rând, acest text obligă organul de verificare, să verifice dacă cumva bunurile sunt înregistrate ulterior în contabilitate”, arată Dobrinescu.
În opinia ei, cei care plătesc sume enorme sunt cei corecți și de găsit.
„Pentru un camion de 1 milion de lei, hai să zicem că ai avea un adaos comercial de 50%. Practic, adaosul tău comercial nu acoperă amenda. Cât de mult va crește prețul produselor? Cât de mulți vor vrea să mai facă acest lucru?”, se întreabă ea.
Dobrinescu a mai spus că dacă ne uităm pe portalul instanțelor pe portalurile legislative la litigiile care sunt încărcate, excepțiile de neconstituționalitate ridicate de antreprenori, cei care au fost sancționați de e-Transport, vedem că sunt marile companii ale României, marii distribuitori din România.
„Acolo în niciun caz nu este cineva care să prezinte risc fiscal, un risc din acest punct de vedere”, conchide experta.
INTERVIURILE HotNews.ro