Reforma salarizării în sectorul public și cea a pensiilor: limitarea sporurilor, o nouă formulă de calcul a pensiei și prelungirea vieții active
Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.
Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare.
Reforma sistemului de salarizare în sectorul public: limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, grile salariale pentru administrația locală
Va aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Parte a PNRR-ului României, această reformă se aliniază cu prioritățile UE privind consolidarea rezilienței sociale și economice.
Reforma va fi aplicată în conformitate cu proiecțiile pentru cheltuielile de personal pentru perioada de prognoză 2025-2031 care au fost cuprinse în planul bugetar-structural pe termen mediu, cu respectarea anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.
Reforma include următoarele măsuri:
- Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale: Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale asigură o structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă. Stabilind criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, reforma reduce disparitățile salariale și ajută la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările;
- Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală: Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare. Reforma garantează că modificările sistemului de remunerare sunt implementate simultan pentru toate categoriile ocupaționale, prevenind apariția dezechilibrelor sau discrepanțelor salariale între diferitele sectoare.
- Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază: Această măsură, aplicată uniform în toate funcțiile din sectorul public, limitează plățile excesive sau disproporționate ale sporurilor, asigurând că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Măsura ajută la prevenirea inflației salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații.
De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031.
Reforma pensiilor: creșterea contribuțiilor la Pilonul II, o nouă formulă de calcul pentru pensii, reducerea pensionării anticipate și prelungirea vieții active
Această reformă se concentrează pe digitalizarea Pilonului II al sistemului de pensii, precum și pe diversificarea investițiilor în cadrul pensiilor private. Ea include următoarele măsuri:
- Creșterea contribuțiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031: Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, asigură viabilitatea financiară pe termen lung a acestui pilon. Creșterea contribuțiilor ajută la menținerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanțelor publice;
- Digitalizarea sistemului de pensii private: Digitalizarea sistemului de pensii private contribuie la îmbunătățirea eficienței și calității administrației publice. Prin introducerea de instrumente digitale pentru gestionarea și monitorizarea pensiilor private, reforma reduce sarcinile administrative, îmbunătățește acuratețea datelor și accelerează timpii de procesare.
Platformele digitale permit o mai bună coordonare între entitățile publice și private, facilitând monitorizarea în timp real a contribuțiilor, investițiilor și plăților. Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătățirea eficienței și calității administrației publice și a predictibilității în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât și furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise și actualizate;
- Diversificarea investițiilor în cadrul Pilonului II: Diversificarea investițiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II asigură o mai bună protecție a fondurilor de pensii private împotriva volatilității pieței. Prin extinderea investițiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piață sau a șocurilor specifice unor sectoare. Acest aspect este esențial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de țară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilității acestor fonduri. Un portofoliu de investiții diversificat crește reziliența fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor;
- Introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii: Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depășesc capacitatea economică a țării. Reforma întărește principiul contributivității, legând nivelul pensiilor de contribuțiile făcute de-a lungul vieții de muncă.
- De asemenea, interzicerea creșterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creșteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea și responsabilitatea fiscală;
- Introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor: Noua regulă de indexare a pensiilor va asigura că majorările sunt realizate pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, și nu din motive discreționare sau politice. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că creșterile pensiilor rămân accesibile și previzibile;
- Reducerea pensionării anticipate și prelungirea vieții active: Reducerea semnificativă a oportunităților de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale, abordează unul dintre factorii cheie care au creat presiune fiscală asupra sistemului de pensii. Reducerea pensionărilor anticipate asigură sustenabilitatea financiară și menținerea unei forțe de muncă active;
- Întărirea principiului contributivității și creșterea adecvării pensiilor: Reforma întărește principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporționale cu contribuțiile. Astfel, sistemul de pensii rămâne echitabil și sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câștigurile și contribuțiile din timpul vieții active.
Cheltuielile cu asistența socială au în vedere o creștere moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada 2025-2031 urmată de o indexare a cheltuielilor pentru restul perioadei de prognoză.