Renunțarea la cărbune – ritm record în Grecia, dar la un preț ridicat. Cum au făcut Portugalia și România

Grecia se află în fruntea listei ONU în ceea ce privește ritmul de renunțare la cărbune în producerea de energie electrică. S-a orientat, în schimb, spre gaze naturale care sunt mai scumpe, scrie publicația elenă Business Daily.

Într-un raport al ONU intitulat Emissions Gap Report 2024 se arată că Grecia se află în fruntea listei de țări în ceea ce privește ritmul în care cărbunele a fost eliminat treptat.

Mai exact, rata de reducere în Grecia a fost de 41%, în timp ce în Marea Britanie renunțarea la cărbune a înregistrat un ritm de 37%, iar în Danemarca 29%. Urmează Spania (25%), Portugalia (24%), Israel (23%), România (22%), Germania (21%), SUA (20%) și Chile (18%).

Însă eliminarea rapidă a cărbunelui este doar o parte a tabloului acestei evoluții pozitive, deoarece de cealaltă parte țara se bazează foarte mult pe gazul natural, o sursă de energie de import care crește semnificativ costul de producere a energiei electrice și este foarte expusă riscului geopolitic.

Potrivit datelor din raportul ONU, doar 47% din cărbunele din Grecia a fost înlocuit cu energie din surse cu emisii zero de carbon, precum parcurile fotovoltaice și eoliene.

În Portugalia, cărbunele a fost retras mai lent, dar este acoperit (în proporție de 66%) de surse regenerabile, în timp ce în România 90% din energia produsă de cărbune a fost înlocuită cu surse ecologice.

În Grecia, „53% din producția de cărbune a fost înlocuită treptat cu gaze naturale: ceea ce este un lucru prost, costisitor și nesigur din punct de vedere geopolitic”, subliniază într-o postare Theodota Nantsou, directorul pentru politica de mediu în cadrul WWF.

Și Nikos Tsafos, consilierul pe probleme de energie al premierului grec, a vorbit despre opțiunile energetice limitate pe care țara le are în drumul către tranziția verde.

„Grecia folosește foarte mult gaz natural – deși țara noastră are foarte multe surse regenerabile, nu dispune de energie nucleară și biomasă și nici de multă apă – așa că se bazează mai mult decât alte țări pe gaze naturale. În linii generale, atunci când sistemul are nevoie de gaz, prețurile cresc”, a explicat el într-o postare pe rețelele de socializare.

Creștere a rolului gazului

În același timp, gazele naturale prezintă tendințe mai puternice de creștere decât sursele regenerabile, potrivit datelor Green Tank publicate în data de 29 octombrie. „Cu o producție de 19.060 GWh în primele nouă luni ale anului, sursele regenerabile de energie (excluzând marile hidrocentrale) s-au situat pe primul loc în producerea de energie electrică, dar au rămas în urmă în comparație cu producția cumulată a celor trei combustibili fosili (gaze naturale, cărbune și petrol) cu 1.928 GWh”, precizează consilierul premierului grec în analiza sa.

Acest lucru s-a datorat în principal contribuției crescute a gazelor în lunile iulie-septembrie, inversând astfel imaginea celor șase luni în care sursele regenerabile au depășit producția cumulată a celor trei combustibili fosili.

„Pe locul doi s-au situat gazele naturale (15.496 GWh), depășind nivelurile din 2022, lipsind doar 564 GWh până la maximul istoric al celor nouă luni din 2021 (16.060 GWh) și marcând o creștere de 29,5% față de primele nouă luni ale anului 2023”, se mai arată în analiză.

Material realizat cu sprijinul Rador Radio România