Sari direct la conținut

În curând, Florești va depăși Brăila ca populație, iar România va avea același număr de locuitori ca Israelul, avertizează un expert

HotNews.ro
Vedere către comuna Florești, Cluj. Foto: Shutterstock
Vedere către comuna Florești, Cluj. Foto: Shutterstock

România are o populație în scădere, dar există comune care egalează ca număr de locuitori unele capitale de județ. „Popești Leordeni va depăși, cu actualele tendințe, Râmnicu Vâlcea ca populație. De asemenea, în următorii 20 de ani România ar putea avea aceeași populație ca cea a Israelului, care era de peste patru ori mai mic în 1992, iar în 1948, când s-a înființat, avea de 23 de ori mai puțini locuitori decât România”, explică Robert Santa, expert în politici publice și coordonatorul activității de cercetare al think-tankului Rethink România

„Numărul de nașteri din Florești, suburbia Clujului, care avea doar 6.000 de locuitori în 1992 a fost egal anul trecut cu numărul nașterilor din Brăila, care avea 234.000 de locuitori în 1992. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor intra în convergență deplină, deși în 1992 Brăila era de 39 de ori mai mare. Aceste diferențe sunt dramatice din multe puncte de vedere, dar mai ales din cauză că vedem cum populația este concentrată în alte locuri decât este concentrată infrastructura”, mai spune Santa.

Toată infrastructura României- nu doar cea de transporturi, ci cea socială școli, colegii naționale, licee profesionale, spitale – este structurată în baza populației de la începutul anilor ’90, mai spune cercetătorul.

Mai sunt alte evoluții dramatice, adaugă Santa:  Popești Leordeni va depăși, cu actualele tendințe, Râmnicu Vâlcea ca populație. Slobozia Bradului, o comună din județul Vrancea, care avea puțin peste 4.000 de locuitori în 1992, are mai multe nașteri decât Deva.

Miroslava, o comună din Iași, are mai multe nașteri decât Reșița. Vicovul de Sus, un oraș de la granița dintre județul Suceava și Ucraina, este pe cale să depășească Mediașul.

„Cu tendințele pe care le vedem acum, România va avea aceeași populație ca statul Israel, care era de peste patru ori mai mic în 1992, iar în 1948, când s-a înființat, avea de 23 de ori mai puțini locuitori decât România”, a spus Santa la un eveniment desfășurat la Brașov.

România va arăta într-un mod care nu ne este familiar astăzi, avertizează el, amintind că până nu demult, România era o țară în care județele aveau câte un municipiu standard care era mai mare, mai proeminent, cu un ecosistem de școli (de regulă era unul sau două colegii naționale foarte bune, unde îți dădeai copiii să învețe bine), un spital județean șamd.

Situația s-a schimbat însă, crede cercetătorul roman. Multe județe sunt acum într-un declin demografic care le plasează în poziția de a nu mai putea oferi aceste servicii, în timp ce mulți locuitori au ajuns să trăiască în zone unde aceste servicii sunt suprasaturate.

Avem școli care se închid pe de o parte, simultan cu școli unde se învață în trei schimburi, mai ales la marginea marilor orașe, spune Santa.

Florești, Popești Leordeni, Chiajna, Bragadiru, Miroslava, Giroc, Dumbrăvița sau Șelimbăr sunt toate localități care au creștere demografică ridicată. Din nefericire, nu au și serviciile de care are nevoie populația lor și practic infrastructura de servicii publice nu mai este bine plasată pentru a servi nevoile populației.

România trebuie să raționalizeze o bună parte a rețelei de școli sau de clinici de sănătate și, în același timp, trebuie să investească în oportunități noi în mediul suburban, spune Santa, dând exemplul localității Florești, care este pe punctul de a converge cu Brăila ca număr de locuitori.

„Dar Brăila are un ecosistem complet de colegii naționale, licee teoretice, licee tehnologice, școli generale șamd. Florești până recent avea o singură școală generală.

Raționalizarea rețelei de servicii publice pentru a o adapta la schimbările demografice este foarte dificil de făcut, pentru că există mereu o opoziție față de a închide anumite forme de infrastructură sau de a le muta și este de înțeles.

De asemenea, valoarea anumitor investiții scade pe măsură ce readaptăm populația. Să imaginăm că vom construi un drum de 5km pentru a deservi o comunitate de 2.000 de oameni. Sau, construim același drum de 5km pentru o comunitate de 1.000 de oameni. Costurile de construcție, dacă sunt standardele tehnice similare, sunt identice, reparațiile au costuri similare. Un singur lucru diferă.

Probabil în comunitate mai populată ai mai mult uz al infrastructurii respective, dar în rest majoritatea costurilor nu sunt neapărat diferite. În același timp numărul de beneficiari în comunitatea mai puțin populată este mai mic. Impactul economic pozitiv este redus. Practic, densitatea redusă costă din punct de vedere economic”, mai spune Santa.

O populație dispersată e o populație pe care o deservește destul de scump, cu servicii publice, mai precizează cercetătorul.

Următorul guvern va fi foarte norocos pentru că nu va exista criza pensionărilor. În schimb, guvernul care va fi ales în 2028…  D-zeu cu mila!

Un alt aspect din demografie despre care trebuie discutat este cel al pensionărilor. „Următorul guvern va fi foarte norocos pentru că nu va exista criza pensionărilor între 2025-2028 .

În schimb, guvernul care va fi ales în 2028-  D-zeu cu mila!- va avea o situație destul de tragică în care numărul pensionărilor va fi cu peste 100.000 de persoane anual mai mare decât numărul celor care intră pe piața muncii”, a mai spus la Brașov Robert Santa.

Un număr de 4.689.950 de pensionari era înregistrat în noiembrie 2024 în România, cu 16.841 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.740 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În fiecare zi, începând de anul viitor și până în 2030, peste 600 de baby boomers vor împlini 65 de ani – vârsta de pensionare, potrivit calculelor făcute de HotNews.ro pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Adică un român la fiecare două minute.

România va avea însă una dintre cele mai accentuate scăderi ale populației și pe termen lung. Dacă ne uităm la fiecare 10 ani, România cam pierde 1.000.000 de locuitori, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Arătăm destul de rău; suntem printre țările europene care vor înregistra cel mai puternic declin demografic.

„Partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor care ies din zona asta de 15-64 de ani și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”, consideră Dumitru.

„Începând cu 2029-2030 vom avea foarte multe persoane care se pensionează și foarte puțini care intră în system pentru a cotiza. Jumătatea plină a paharului este că,  dacă emigrarea în masă a românilor din anii ’90 a fost un fenomen cu efecte preponderent negative intern, unul din efectele pozitive este că o parte a acestei generații a decrețeilor va avea pensii și din alte țări, probabil din Italia, din Germania, din Franța, lucru care va ameliora oarecum impactul asupra finanțelor publice de la noi”, a mai spus la Brașov Robert Santa.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro