INTERVIU „Fiascoul care a fost expus în ultimele săptămâni ar trebui să determine comandamentul NATO de la Bruxelles să se gândească cât de eficientă este România”

„Nu mai există un canal de televiziune cu autoritate și respectabil care să informeze opinia publică, în cunoștință de cauză”, crede istoricul britanic Tom Gallagher, într-un interviu acordat pentru Contributors. Chiar dacă există, spune el, „mai mulți furnizori de știri online care sunt excelenți”, starea presei e un indicator al situației periculoase din România. Iar starea din România un pericol, spune Gallagher, care vizează NATO. 

• Tom Gallagher este cunoscut pentru expertiza sa în politica din Europa de Est, în special din România. Printre numeroasele sale cărți de istorie se numără și ”Furtul unei națiuni – România de la comunism încoace”, considerată de mai mulți specialiști una dintre cele mai lucide reprezentări a evoluției societății noastre.

Istoricul Tom Gallagher, spune că instituțiile de securitate din România sunt „mai mari, mai bine finanțate” și au mai multă influență decât „în aproape oricare alt stat al Uniunii Europene”. Dar aportul lor la siguranța națională și a NATO ar trebui, în această perioadă, rediscutat.

Votanții Călin Georgescu din diaspora, motivați de un „sentiment de dezrădăcinare”

– Contributors: Cum vedeți calificarea lui Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și succesul partidelor precum AUR, SOS și POT?
–Tom Gallagher: Nu atribui rezultatul lui Călin Georgescu naționalismului radical, antisemitismului reînviat sau nostalgiei pentru fasciștii din perioada interbelică. Poate că există destul de multă nostalgie pentru perioada lui Ceaușescu, chiar și în rândul unora care nu au trăit în perioada comunismului.

În rândul votanților din diaspora aș putea spune, mai degrabă, că e vorba de un sentiment de dezrădăcinare. România este, pur și simplu, o casă de oaspeți în care intri sau ieși. A fi român este o etichetă ușor de atașat, fără a avea prea multă semnificație. Aș adăuga o notă de precauție, însă: acest lucru nu este valabil pentru cei care au păstrat cultura românească, în special prin intermediul Bisericii Ortodoxe.

Pentru că nu știu prea multă istorie, alegătorii nu sunt impresionați de argumentul că, votând pentru Călin Georgescu, sprijină pe cineva susținut de Rusia, inamicul tradițional al naționalității românești. Alegătorii lui Georgescu, în multe cazuri, îl văd ca pe un haiduc enigmatic, pregătit să alunge conducători nedemni.

Decizia CCR „reflectă modul în care membrii săi au fost selectați pe criterii politice”

– Ce părere aveți despre decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale și despre reacția oamenilor la această decizie?
– Comportamentul CCR reflectă modul în care membrii săi au fost selectați pe criterii politice, nu pe baza profesionalismului. Dacă instanța ar fi fost compusă din persoane preocupate să păstreze demnitatea funcției de președinte, oferea motive clare pentru deciziile extreme și foarte important pe care le-a luat în alegeri.

A fost un Parlament dominat de PSD, care a ales judecătorii de la CCR, cu excepția unora. Cum ar fi Simina Tănăsescu, numită de PNL, care reflectă viziunea lui Klaus Iohannis asupra unor aspecte cheie. Dacă există o constantă în intervențiile Curții, aceasta a fost să evite să facă mai mult rău PSD decât și-au făcut deja singuri. 

Cum altfel se poate explica invalidarea candidaturii doamnei Șoșoacă, dacă nu prin nevoia de a evita o divizare a votului extremist care l-ar fi dezavantajat pe Ciolacu? Ea reprezenta o amenințare crucială pentru ca George Simion să ajungă în turul doi. Puțini contestă că acest lucru ar fi făcut ca victoria lui Marcel Ciolacu de la PSD să fie aproape inevitabilă. 

Apoi, a fost decizia de renumărare a voturilor din primul tur. Nu a existat nicio cerere pentru o astfel de renumărare. Este chiar neclar dacă avea o bază legală. Și, brusc, Curtea a validat primul tur înainte ca renumărarea să fie finalizată. Pe 6 decembrie, CCR a anulat întregul proces electoral, după ce un actor statal a manipulat rezultatele prin intermediul unor platforme media nereglementate.

Abia aștept să văd cum vor justifica organele statului menținerea rezultatelor alegerilor parlamentare, în condițiile în care nu lipsesc dovezile că și acestea au fost supuse aceleiași manipulări cibernetice care a condus la anularea alegerilor prezidențiale. 

Iohannis s-a înconjurat de persoane din lumea militară

– Credeți că există o influență a fostei Securități din perioada comunistă care afectează relația dintre serviciile de informații și politică?
– Ironia este că președintele, căruia îi plăcea să se identifice ca simbol al deschiderii României către Vest, a asigurat că Securitatea are încă influență în societate, la un sfert de secol de la Revoluție. Instituțiile de securitate sunt mai mari, mai bine finanțate și exercită mai multă influență în politică decât în aproape orice alt stat al Uniunii Europene. 

Deși a slăbit propriul partid, Iohannis s-a înconjurat de figuri din lumea militară și din serviciile de informații. Cazul clasic este prim-ministrul, Nicolae Ciucă, care a afectat serios imaginea armatei.

Este clar că președintele nu a fost preocupat ca serviciile să-și facă treaba. De asta, în septembrie, șeful SIE și-a luat trei zile pentru a participa la Marele Premiu de Formula 1 din Azerbaidjan, când la granița de est a României aveau loc atacuri cu drone rusești și aveau loc alegeri în Moldova.

Există prea multe dovezi că serviciile de informații sunt mai preocupate de propriile interese. Fiasco-ul care a fost expus în ultimele săptămâni ar trebui să determine comandamentul NATO de la Bruxelles să se gândească cât de eficientă este România în apărarea unei secțiuni cheie a flancului estic al Alianței.

Impactul instituțiilor media

Mass-media din România e din ce în ce mai influențată de politic. Dovezile sunt prea clare, iar degradarea a atins cel mai profund nivel, probabil, în lumea televiziunii. Nu mai există un canal de televiziune cu autoritate și respectabil care să informeze opinia publică, în cunoștință de cauză.

Pentru o vreme, unii și-au pus mari speranțe în Digi TV, dar promisiunea sa inițială s-a risipit, mai ales după ce a luat sume uriașe de bani publici sub formă de venituri din publicitate. În scurt timp, canalul a devenit un furnizor evaziv de știri, care ezita să analizeze în profunzime evenimentele care ar fi putut pune coaliția de guvernare și pe arhitectul acesteia, președintele Iohannis, într-o lumină nefavorabilă. Niciunul dintre opozanții săi din tabăra pro-reformă nu părea să fie intervievat pe acest canal.

Canale precum DIGI TV ar fi putut juca un rol important în influențarea oamenilor împotriva sprijinului pentru Ucraina, printr-o acoperire de slabă calitate a războiului și a aspectelor sale geopolitice. Discuțiile despre fiecare conflict, care implicau aproape întotdeauna foști oficiali guvernamentali sau figuri universitare apropiate de stat, rostogoleau noapte de noapte un limbaj incoerent. Asta a încurajat cinismul și plictiseala față de situația geopolitică periculoasă care planează asupra Europei de Sud-Est.

Există câțiva furnizori de știri în online, care sunt excelenți, deși operează cu bugete modeste. O influență nemeritată este a România TV, care își continuă emisia, deși proprietarul său este un fugar urmărit de justiție.

Consider că structura și compoziția mass-mediei din România reflectă pe deplin evoluția politică profund nesatisfăcătoare pe care țara a cunoscut-o în ultimii 35 de ani. Natura sa lipsită de inspirație face dificilă realizarea unor progrese semnificative pentru cei angajați în îmbunătățirea statului și societății.