Munca prin intermediul platformelor digitale: într-un context european proaspăt reglementat, România vizeaza deja combaterea neconformării
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat la 23 octombrie 2024 și au publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva Europeană 2024/2831 privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme. Directiva trebuie transpusă de statele membre în legislaţia domestică în termen de 2 ani (i.e. până la 2 decembrie 2026).
Rămâne de văzut dacă acești doi ani vor fi un răgaz de timp suficient pentru cei care dețin sau utilizează platformele digitale în vederea efectuării unor analize atente asupra modelului de business și a cadrului de lucru existent, dar și pentru pregătirea și conceperea celor mai bune măsuri de adaptare la viitoarele reglementări legale.
Directiva stabilește norme menite să sprijine determinarea statutului profesional corect al persoanelor care prestează muncă pe platforme, să îmbunătățească transparența în ceea ce privește munca pe platforme, inclusiv în situații transfrontaliere, precum și protecția lucrătorilor în contextul gestionării algoritmice. De asemenea, instituie norme pentru îmbunătățirea protecției datelor cu caracter personal prin creșterea transparenței, a echității, a supravegherii umane, a securității și a responsabilității în cadrul procedurilor relevante de gestionare algoritmică în munca pe platforme.
S-a constatat că, în multe cazuri, persoanele care prestează muncă pe platforme nu au o relație contractuală directă cu platforma digitală de muncă, ci se află într-o relație cu un intermediar prin care prestează muncă pe platforme; iar acest mod de a organiza munca conduce deseori la o gamă largă de relații multipartite diferite și complexe, inclusiv lanțuri de subcontractare, precum și la responsabilități neclare între platforma digitală de muncă și intermediari. Astfel, Directiva precizează că statele membre vor trebui să stabilească măsuri adecvate (inclusiv, după caz, prin sisteme de răspundere solidară) pentru a se asigura că persoanele care prestează muncă pe platforme prin intermediari beneficiază de același nivel de protecție ca persoanele care prestează muncă pe platforme având o relație contractuală directă cu platforma digitală de muncă (întrucât riscurile pentru prestatorul final sunt aceleași).
De asemenea, pentru a combate falsa încadrare ca activitate independentă în cadrul muncii pe platforme și pentru a facilita determinarea statutului profesional corect al persoanelor care prestează muncă pe platforme, statele membre ar trebui să dispună de proceduri adecvate pentru a preveni și a aborda clasificarea greșită din punctul de vedere al statutului profesional al persoanelor care prestează muncă pe platforme.
Având în vedere numărul mare de persoane care lucrează pe platforme digitale în UE (estimat la 43 milioane, până în 2025) și amploarea acestui fenomen în România atât în perioada pandemică, cât și post-pandemie, în special în domenii precum livrarea de alimente la domiciliu sau de transport alternativ, implementarea Directivei privind munca pe platformele digitale va transforma radical percepția asupra statutului profesional al acestor lucrători.
Stabilirea unei prezumții legale privind existența unui raport de muncă între platforma digitală și lucrător, dacă relația prezintă elemente de conducere și control, urmărește să ofere o protecție sporită persoanelor care lucrează pe platforme, inclusiv în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă. Sarcina probei în sens contrar revine platformei digitale, care se va raporta la definițiile raportului de muncă din dreptul intern, contractele colective de muncă, practicile naționale și jurisprudența Curții de Justiție UE.
În plus, platformele digitale vor fi obligate să declare autorității competente munca prestată de lucrătorii pe platforme și să furnizeze informații despre numărul de persoane care lucrează pe platforme, numărul mediu de ore lucrate pe săptămână și venitul mediu obținut din această activitate. Va fi interesant de văzut cum va fi reglementată această obligație în legislația națională și cum vor fi definite atribuțiile autorității în monitorizarea respectării acesteia.
Pentru a garanta respectarea prezumției legale, autoritățile naționale competente vor trebui să efectueze controale și inspecții eficace, proporționale și nediscriminatorii. Întrucât ne putem aștepta la o creștere a numărului de inspecții de muncă în cadrul marilor platforme digitale în următorii ani, reevaluarea modalităților de colaborare cu lucrătorii pe platforme poate fi oportună. Cu toate acestea, faptele legate de desfășurarea efectivă a muncii, inclusiv utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare și decizie, sunt primordiale în constatarea unui raport de muncă, indiferent de forma contractuală a raporturilor dintre părți.
Nu în ultimul rând, este de remarcat că apar semnalmente tot mai concludente din partea autorităților că subiectul platformelor digitale se înscrie pe lista celor prioritare pentru România în perioada următoare; și, chiar dacă adoptarea efectivă a Directivei se va putea realiza până la finalul anului 2026, anumite măsuri și acțiuni par a fi adoptate chiar mai devreme.
Spre exemplu, un astfel de semnal a fost oferit de Direcția Națională Anticorupție care a publicat în 4 decembrie 2024 un comunicat (Direcția Națională Anticorupție – comunicat) prin care se prezintă punerea în mișcare a unor acțiuni penale pentru trei inculpați și a măsurii controlului judiciar pentru alți trei – toate aceste persoane fiind inculpate pentru coordonarea unor societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, pentru săvârșirea de infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată. Schema de evaziune fiscală identificată de procurii DNA presupunea înființarea unor societăți de transport alternativ de persoane care, sub controlul și coordonarea celor șase inculpați, ar fi ajuns să colaboreze cu peste 1.000 de șoferi și să desfășoare activități utilizând platformele digitale de ridesharing.
Totodată, un alt indiciu care substanțiază importanța subiectului este oferit de autoritățile fiscale prin publicarea la 29 noiembrie 2024 (în Transparenta decizionala) a unui Proiect de Ordin pentru aprobarea unei Declarații informative privind activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală. Prin instituirea unei astfel de Declarații, ANAF urmărește colectarea în masă a tuturor de informațiilor deținute de aplicațiile de ridesharing despre societățile și PFA-urile care prestează în România transport alternativ. ANAF motivează în Referatul său de aprobare al Ordinului că „în domeniul transportului alternativ de persoane, se identifică un risc sistemic, care necesită o intervenție rapidă, concentrată și durabilă în vederea creșterii gradului de conformare la declararea creanțelor fiscale și prevenirii, descoperirii și combaterii ferme a faptelor care au ca efect frauda și evaziunea fiscală.” „De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte puțin reglementat și astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori de transport alternativ care activează în domeniu și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate.”
Considerăm că este imperativă revizuirea și adaptarea legislației muncii și a celei fiscale existente și, totodată, implementarea unor reguli și proceduri cât mai practice, mai clare și mai ușor de aplicat pentru persoanele implicate (deopotrivă, pentru platforme, lucrători și intermediari).
***
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.
Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați: www.ey.com
Articol susținut de EY România