De ce mai stăm pe Facebook? Rețeta care ne ține captivi, în ciuda valurilor de ură și mânării cu datele
2021 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru Facebook. Rețeaua era inundată de statusuri prin care utilizatorii își anunțau intenția de a părăsi platforma în detrimentul altora, unele la început de drum, dar care nu colectau date personale la fiecare pas.
Se întâmpla după ce suporterii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA și și-au manifestat violent nemulțumirea față de alegerea lui Joe Biden ca președinte. Niciodată nu fusese democrația americană mai aproape de o lovitură de stat ca atunci.
Protestatarii s-au organizat atunci pe Facebook, umplând rețeaua de fake news și de mesaje care incitau la violență. Ulterior, investigațiile jurnaliștilor americani au arătat că eforturile celor de la actuala Meta, compania-mamă a Facebook, de a controla conținutul care incita la violență au început tardiv și au fost ineficiente.
A fost un episod care a arătat clar puterea, cu vulnerabilitățile inerente, pe care a ajuns să o aibă această platformă.
Scandalul nu s-a stins însă, ci a continuat să crească, după ce foști angajați ai Facebook sau Meta au ieșit public și au vorbit despre neregulile constante din sânul companiei, multe din sfera de „privacy”, adică de colectarea, partajarea sau stocarea datelor utilizatorilor.
Un astfel de ex-angajat a fost Frances Haugen, fost manager de produs, care a oferit Wall Street Journal dovezi că cei de la Facebook erau conștienți de impactul negativ asupra sănătății publice pe care îl are platforma-soră Instagram și că, deși ar fi avut mijloace să amelioreze problema, au ales să nu o facă. Ulterior, aceasta declara, cu subiect și predicat, că organizația lui Zuckerberg „prioritizează profitul în detrimentul siguranței”.
INTERVIURILE HotNews.ro