De ce statul chinez vrea să pună la punct marile companii de tehnologie
China are câteva companii mari de tehnologie care au peste un miliard de utilizatori, însă autoritățile de la Beijing au devenit tot mai dure cu ele în ultimele luni, aplicând amenzi și obligându-le să-și schimbe modelul de business. Într-o țară democratică, schimbări atât de mari nu pot fi impuse în așa scurt timp, iar în articol puteți citi despre motivele care au făcut ca Beijingul să ”schimbe foaia” față de giganții tech și puteți afla și despre principalul personaj luat în vizor.
Când statul chinez își pierde răbdarea
Pe 24 octombrie 2020 Jack Ma, carismaticul miliardar chinez celebru pentru că a dezvoltat compania Alibaba, a criticat la un eveniment public sistemul bancar chinez, spunând că băncile au o mentalitate de ”casă de amanet” și dau împrumuturi doar celor care au foarte mulți bani.
Nu a fost evenimentul definitoriu pentru ofensiva ce urma să vină, dar a fost unul cu totul deosebit pentru China, unde aproape nimeni nu are curajul să critice statul și instituțiile ce țin de el.
Jack Ma, un fost profesor de engleză care a fost respins de nenumărate ori de universități și de companii, a creat un imperiu de 400 de miliarde dolari care a schimbat online-ul chinez. A fost numit în multe feluri, de la ”noul împărat al Chinei”, până la ”misionar al Chinei moderne”, dar a fost și criticat pentru relațiile apropiate cu partidul comunist chinez.
Jack Ma s-a simțit suficient de puternic să facă în toamna lui 2020 o astfel de declarație contra sistemul de stat, știind că vorbește de pe ”piedestalul” unei personalități extrem de cunoscute și puternice.
Pe 3 noiembrie era anunțată suspendarea listării pe bursa de la Shanghai a Ant Financial, companie din grupul Alibaba cu peste 700 de milioane de useri. Era cea mai așteptată listare a anului.
Giganții tech încep să fie ”urecheați”
A fost doar începutul, fiindcă în ultimele luni autoritățile chineze ”s-au aruncat” asupra marilor companii tech, fie dând amenzi, fie cerându-le să schimbe lucruri esențiale în modelul de business. În Europa și în SUA se poartă de câțiva ani discuții despre cum să fie reglementate mai strict companiile tech, dar China arată aici încă o dată că este cu totul diferită: convoacă liderii companiilor mari și le impun schimbările pe care trebuie să le facă. Nimeni nu se poate opune, mai ales că în China au fost destule cazuri în care afaceriști puternici pur și simplu au dispărut fără urmă sau au fost nevoiți să plece în exil.
Și despre Jack Ma în aceste luni presa internaționale a scris articole în care în titlu era întrebarea: ”Unde este Jack Ma”, după ce acesta nu a mai apărut în public aproape trei luni. Cel mai negru scenariu ar fi fost că a fost ținut undeva cu forța sau că i s-a interzis, prin amenințări, să mai aibă apariții publice. Jack Ma a reapărut apoi și toată presa a scris despre prima sa apariție.
China are proprii giganți tech care au, fiecare, sute de milioane sau peste un miliard de useri. Este celebră super-aplicația WeChat prin care chinezii fac o mulțime de plăți, este faimoasă și Alibaba cu a sa sărbătoare de cumpărături 11.11 (de pe 11 noiembrie) și s-a vorbit enorm și despre ByteDance, compania care deține rețeaua TikTok. În China are business imens grupul media Tencent, o forță în comerțul online este JD.com, iar Meituan este o aplicație de livrări de mâncare ce a intrat recent într-o controversă ce arată că investitorii se tem de represaliile guvernului chinez.
Pe 10 mai, acțiunile Meituan au scăzut cu 14% (echivalentul a două miliarde dolari capitalizare) la bursa de la Hong Kong după ce CEO-ul companiei a pus pe o rețea socială (și apoi a șters) un poem scris acum un mileniu. Poemul a fost interpretat ca o critică la adresa autoritarului președinte chinez Xi Jinping.
La final de aprilie, șefii unor giganți tech precum Tencent, ByteDance și JD.com au fost chemați de autoritățile de reglementare și li s-a pus în vedere să schimbe o serie de practici de business considerate ca fiind prea riscante de către autorități. Companiilor nu li s-a dat ”spațiu de manevră”.
În total, 13 companii au fost acuzate că încalcă regulile concurenței și li s-a cerut să-și deconecteze propriile sisteme de plăți de anumite produse financiare. Ele au fost acuzate și că nu respectă legislația din domeniul financiar.
Tot autoritățile chineze au amendat gigantul Alibaba cu 2,8 miliarde dolari și o investigație a fost deschisă și împotriva companiei mai sus-menționate: Meituan.
Alibaba a primit amenda de 2,8 miliarde dolari pentru că a abuzat de poziția sa pe piață și ar fi crescut atât de mult fiindcă a pus bețe în roate concurenței, cerând vendorilor să nu fie prezenți și pe platforme rivale. Autoritățile au solicitat Alibaba să elimine această ”cerință de exclusivitate”.
Ofensiva a continuat și în luna mai: au fost amendate companiile Alibaba și Tencent pentru comportament anti-concurențial la aplicații online de educație. Și mai recent, China a decis să impună interdicții și în domeniul criptomonedelor.
Singurul ”mare șef” este doar președintele țării
China a tolerat capitalismul privat și a avut foarte puține reguli pentru aceste companii tech, astfel că multe aplicații autohtone s-au putut dezvolta și câțiva antreprenori au putut ieși în prim-plan ca oameni cu super-idei care au venit cu multe premiere despre cum online-ul poate fi prezent în toate activitățile vieții de zi cu zi. Mai mult, aceste aplicații au ajutat și autoritățile să strângă date despre cetățeni și să-i monitorizeze, fiindcă a existat mereu strânsă colaborare între autorități și aceste companii tech.
De mai bine de șase luni ”s-a întors roata” și mesajul statului chinez este clar: președintele este cel care dictează, alături de câteva cadre de la vârful partidului comunist.
Ofensiva contra marilor companii tech arată că Beijingul vrea să reducă influența acestora, considerând că au devenit mult prea puternice. Regimul autoritar consideră că, având monopol în domeniile lor, aceste companii pun riscuri politice, financiare și sociale regimului. În plus, amenzile, convocările și forțarea companiilor să schimbe radical lucruri în activitățile lor vor speria și investitorii care erau încântați de reglementările relativ laxe din China pe domeniul tehnologiei.
În octombrie 2020 Jack Ma critica public sectorul chinez, dar China își protejează băncile și acele remarci au înfuriat liderii partidului, chiar dacă sectorul bancar chinez clasic este cunoscut pentru ineficiența sa și pentru greutatea cu care acordă împrumuturi companiilor mici.
”Dacă băncile nu se vor schimba singure, le vom schimba noi!”, spunea Jack Ma, iar prin Alibaba, Alipay și Ant Financial chiar a făcut asta, activitățile fiind aproape total digitalizate, iar în platformă fiind acceptați chiar și mici comercianți de la sate.
Însă reacția autorităților a fost dură: a fost suspendată mult-așteptata listare a Ant Financial și cerința pentru aceste companii fintech a fost să-și modifice modul de funcționare, astfel încât să se apropie mai mult de modul de funcționare al băncilor clasice pe care le-a criticat Jack Ma. Când guvernul ”și-a flexat mușchii” lucrurile s-au schimbat rapid și loviturile au venit pentru sectorul tech una după alta, în decurs de jumătate de an.
Și în SUA sau Europa multe voci cu autoritate au spus că deja au devenit prea puternice companiile de tehnologie, însă cadrul legislativ specific pentru țările democratice nu ar permite ca șefii acestor companii să fie obligați după o întâlnire să-și schimbe modelul de afaceri.
Episodul cu suspendarea listării Ant Financial pare să marcheze anularea experimentului chinez de liberalizare a pieței financiare și revenirea intervenționismului guvernului care vrea să controleze totul. Episodul arată clar limitele Beijingului când este vorba de tolerarea întreprinderilor private, iar mesajul este că ele pot inova și se pot dezvolta, dar vor fi taxate dacă pun la îndoială politicile guvernamentale.
Ant a profitat și de faptul că guvernul a avut reguli laxe pentru companiile din domeniul fintech, așa că a putut dezvolta o serie de produse financiare care să se adreseze clasei de mijloc care este în continuă creștere. Jack Ma s-a folosit de influența și de puterea politică acumulată pentru a-și feri compania de controalele dure ale autorităților de reglementare și a refuzat în câteva rânduri să dea guvernului anumite date despre clienți.
Jack Ma a apărut în public doar de două ori în câteva luni, o schimbare enormă pentru un om carismatic ce ridica săli întregi în picioare. Omul care a dovedit în ultimii 20 de ani că și China poate inova mult în domeniul tehnologiei s-a lovit de realitatea cruntă: Partidul Comunist Chinez nu iartă când simte că unii oameni de afaceri au acumulat prea multă putere și influență.
Ofensiva arată că Partidul vrea să dețină control total și pentru asta este dispus să atace business-uri mari și importante din punct de vedere strategic pentru viitorul țării. Când Partidul simte că este pus în pericol de faptul că unii oameni de afaceri devin prea influenți, el acționează, iar ultimii ani au arătat că pot brusc să dispară moguli care sunt considerați incomozi.
Măsurile luate de guvern contra Ant Group au fost clar înțelese de sectorul de business: foarte repede au apărut și demisii în grup, iar concurenții de la conglomerate precum Tencent au priceput și ei clar mesajul.
Chiar și șefii marilor grupuri tech au început să declare public că este nevoie de reguli mai dure pentru platformele online, o declarație de acest gen fiind făcută de Pony Ma, directorul grupului media Tencent. Un ziar oficial al partidului s-a referit la aceste reguli mai dure pentru companiile de internet ca fiind ”metode inovative de reglementare și guvernanță”.
China comunistă a îmbrățișat în anii 80 câteva aspecte de capitalism și de piață liberă, astfel că o serie de companii mari s-au putut dezvolta, create de oameni care au devenit miliardari. China are 626 miliardari, iar Beijing este orașul din lume cu cei mai mulți miliardari. Deși nivelul de trai a crescut în China ultimilor 20 de ani, peste 500 de milioane de oameni trăiesc cu un venit mediu de sub 150 de dolari/lună și există un sentiment de animozitate contra celor foarte bogați, dat fiind că diferențele de nivel de trai sunt atât de mari.
Aceste inegalități economice au dus la probleme politice și pentru Partidul Comunist care încearcă să pară că distribuie cât de cât egal bogăția, avuția. Jack Ma, cu averea sa estimată la 50 miliarde dolari, a devenit o țintă, pentru că a arătat cât de mari pot deveni unele companii și cât de puternice. China vrea să oprească ”expansiunea dezordonată a capitalului”, cum spuneau liderii comuniști la final de 2020.
Surse: Washington Post, New York Times, CNN, Bloomberg, La Tribune, BBC, AFP, Reuters