În zorii unei zile toride, la marginea unui sat din apropierea Sibiului, între forfota utilajelor vechi, „Ion” – așa cum l-au botezat colegii săi români – își începe munca. Ion a venit din Nepal în urmă cu cinci luni, împins de speranța unui trai mai bun. Este unul din angajații care acoperă parțial deficitul de forță de muncă din România.

Pentru „Ion”, fiecare dimineață în România a însemnat depășirea barierelor: nu doar cele ale limbii și culturii, ci și prejudecățile proprii sau așteptările fermei care l-a angajat. Proprietarul recunoaște că fără muncitori asiatici, fermele mor încet, pentru că tinerii români nici nu mai vin la interviuri; preferă străinătatea sau visează la joburi „ușoare și bănoase”.

Deficitul de forță de muncă nu este doar o statistică seacă, ci o realitate ce se simte la fiecare angajare ratată. Într-o analiză a Băncii Naționale publicată marți.

Peste 40% dintre companiile din România declarau recent că lipsa personalului calificat e o problemă presantă. În 2024, rata de ocupare a urcat timid la 63,8% – dar rămâne cu aproape 10 puncte procentuale sub media UE.

Sectoare vitale, de la IT&C la sănătate, resimt cea mai mare presiune din cauza lipsei de personal, iar în mediul rural, agricultura duce lipsă de brațe de lucru.

„Ne bazăm pe Ion și pe colegii săi din Asia, pentru că fără ei n-am avea cine să strângă fânul, să hrănească animalele, să stea la ferme”, spune proprietarul fermei, un bărbat trecut de 55 de ani. Integrarea nu e ușoară, și nu toți reușesc; unii cedează presiunii și se întorc acasă. Alții, ca Ion, devin în timp indispensabili și reușesc să trimită bani acasă. Povestea lui nu e o excepție.

După mai bine de două decenii în care România a înregistrat o migrație netă negativă – fiind printre puținele state membre ale Uniunii Europene cu un astfel de parcurs, indicatorul a cunoscut o schimbare de semn în ultimii doi ani, notează autorii analizei.

Deși țara se confruntă în continuare cu un flux semnificativ de persoane care aleg să își stabilească reședința în țări din Occident, numărul celor care au intrat pe teritoriul țării noastre a crescut, atingând un nivel comparabil cu cel al emigrărilor. Astfel, în anii 2022 și 2023, rata netă a migrației a intrat în teritoriu pozitiv, se mai precizează în document.

Migrația netă pozitivă este însă umbrită de alt paradox: milioane de români muncesc încă în străinătate, iar țara devine tot mai dependentă de forță de muncă asiatică, puțin calificată. În 2024, demografii avertizau că populația României va scădea cu aproape 10% până în 2035, iar vârsta mediană a urcat deja la 44 de ani.

Îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță

În școli, problemele persistă: aproape jumătate dintre elevi nu pricep textele citite la testările PISA, abandonul este ridicat, iar doar 56% reușesc să finalizeze programe vocaționale de calitate. Mulți adolescenți, mai ales din rural sau din comunități vulnerabile, rămân în afara sistemului educațional, ceea ce agravează și mai mult penuria de personal calificat, spun autorii analizei.

Îmbătrânirea populației și variațiile în structura populației pe grupe de vârstă influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung. În România, populația cu vârsta de cel puțin 65 de ani a înregistrat o creștere constantă începând cu anul 2013, extinzându-se cu aproape 17% până în 2024.

Astfel, ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20% din totalul locuitorilor în 2024 (față de 16,3% în 2013), în timp ce vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani comparativ cu 40,5 ani în 2013.

În loc de concluzii…

Cu toate că există mici semne de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă presantă, pregnant structurală, care poate fi rezolvată doar pe termen mediu și lung prin politici active în plan social, de la îmbunătățirea calității sistemului de învățământ și a capacității acestuia de a livra candidați cu o pregătire corespunzătoare cerințelor angajatorilor la îmbunătățirea calității vieții, astfel încât decizia de a avea copii și de a rămâne în țară să devină naturală.

Provocările actuale ale pieței muncii, spun oficialii BNR, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție.

Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare.