Austriecii au măsurat încrederea românilor în leu și în Banca Națională, iar rezultatele ți se pot părea surprinzătoare

Albanezii și bulgarii au cea mai mare încredere în băncile lor centrale dintre țările din centrul și sud-estul Europei, în timp ce România, Bosnia și Ungaria sunt la cotele cele mai reduse, arată un studiu transmis de Banca Națională a Austriei.

Tema încrederii în băncile centrale a redevenit un punct focal, atât în lumea academică, cât și în rândul factorilor de decizie. Motivele sunt multiple și evidente: valul inflaționist post-pandemic (care a dus inflația în multe economii avansate la niveluri nemaivăzute din anii 1970 -’80), dar și ratarea țintelor de inflație pe care unele țări și le-au fixat ca obiectiv.

„Un alt aspect problematic a fost inconsecvența dintre politicile de „forward guidance” (ghidare prospectivă) și necesitatea de a crește rapid dobânzile pentru a combate inflația, ceea ce a generat critici și a ridicat semne de întrebare asupra credibilității acestui instrument”, arată un studiu al Băncii Centrale Europene pe acest subiect.

În cazul României, încrederea în BNR scade, pe măsură ce respondenții chestionați de Banca Austriei înaintează în vârstă.

De asemenea, încrederea scade pe măsură ce venitul respondenților e mai mic (persoanele cu venituri mari au mult mai mare încredere decât cei cu venituri mici).

Cazul Băncii Albaniei- cu cel mai ridicat nivel de încredere

Albanezii au un nivel ridicat de încredere în banca lor centrală din mai multe motive cheie: independență instituțională puternică, politică monetară eficientă, aliniere la standardele Uniunii Europene, comunicare transparentă și un istoric clar de stabilitate financiară și inflație scăzută, după cum explica Malcolm Knight, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale („Banca băncilor Centrale”).

Independența Băncii a fost consolidată de legislație modernă, care a fost întărită după crizele economice din anii ’90 și stă la baza încrederii publicului.

Albanezii au gestionat bine inflația, au menținut stabilitatea financiară și au coordonat o revenire rezilientă după șocuri precum pandemia COVID-19 și tendințele inflaționiste globale.

Reformele structurale și supravegherea prudentă au dus la un sector bancar modern, cu credite neperformante scăzute și participare substanțială a investitorilor străini, ceea ce întărește încrederea.

De asemenea, Banca Albaniei menține o comunicare constantă și deschisă cu publicul, oferind actualizări periodice despre deciziile de politică monetară, țintele de inflație și evoluțiile sectorului financiar. Nu e de mirare că Banca Albaniei se clasează pe primul loc în ceea ce privește transparența și comunicarea publică între țările Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Reformele băncii centrale au îmbunătățit etica bancară, protecția consumatorilor, recunoscute la nivel internațional.

De ce este încrederea esențială?

Declarațiile de misiune ale băncilor centrale, precum cele ale Reserve Bank of Australia sau Bank of Canada, subliniază importanța de a fi o instituție de încredere. Această importanță se datorează numeroaselor beneficii pe care le aduce încrederea:

1. Ancorarea așteptărilor inflaționiste: Încrederea contribuie la stabilizarea așteptărilor publicului privind inflația viitoare. Studiile arată că, pe măsură ce încrederea crește, așteptările inflaționiste tind să se apropie de ținta băncii centrale.
2. Limitarea presiunii politice: O bancă centrală de încredere are o mai mare capacitate de a rezista presiunilor politice, asigurându-și astfel independența.
3. Facilitarea atingerii obiectivelor: Încrederea ajută la stabilizarea ciclului economic și la controlul inflației. O instituție de încredere poate implementa mai ușor politici, chiar și cele nepopulare, necesare pentru stabilitatea macroeconomică.

Ce influențează încrederea

Studiile arată că numeroși factori, mulți dintre ei în afara controlului direct al băncilor centrale, influențează încrederea în banca centrală. Mai mult, rolul inflației în această ecuație este relativ limitat, arată o serie de analize. Mai importante sunt crizele economice, afectează puternic încrederea. Încrederea este mai ușor de pierdut decât de câștigat, arată studiul BCE.

Totuși, băncile centrale pot acționa pentru a-și cultiva și menține încrederea, spun autorii lucrării. Cel mai important este, desigur, îndeplinirea propriului mandat. În plus, acțiuni precum îmbunătățirea comunicării cu publicul larg și creșterea educației financiare se dovedesc a fi utile.

Provocări viitoare și soluții posibile

Deși menținerea încrederii a fost întotdeauna dificilă, anumite evoluții recente o fac și mai problematică: polarizarea socială și politică, rolul crescut al rețelelor de socializare și amenințările crescânde venite din zona fake news-urior. Pe măsură ce publicul înțelege mai bine rolul și funcțiile băncii centrale, șansele de a construi încredere cresc, iar vulnerabilitatea la dezinformare scade.