Șefii de companii se așteaptă la scumpiri în toate sectoarele economiei. Semnalul transmis de INS

Toate sectoarele economice anticipează creșteri de prețuri în următoarele luni, arată cel mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), bazat pe „Ancheta de conjunctură” realizată în octombrie 2025.

Chiar dacă activitatea economică pare stabilă, managerii din industrie, construcții, comerț și servicii sunt convinși că valul scumpirilor nu s-a încheiat. Aceasta confirmă că așteptările inflaționiste – adică percepția mediului de afaceri despre evoluția viitoare a prețurilor- rămân ridicate.

Ce arată datele Statisticii

INS realizează lunar o anchetă de opinie în rândul a peste 8.000 de manageri, pentru a măsura tendințele pe următoarele 3 luni din economie. Rezultatul nu este o cifră exactă, ci un sold conjunctural, adică diferența dintre procentul celor care anticipează creșteri și cei care se așteaptă la scăderi.

Iată ce arată datele pentru perioada octombrie–decembrie 2025:

Industria prelucrătoare: managerii anticipează stabilitate a producției, dar o creștere a prețurilor produselor industriale (+25,3 puncte procentuale).

Construcții: se așteaptă o scădere a activității (-20,2%), însă prețurile lucrărilor vor crește semnificativ (+37,6%).

Comerț cu amănuntul: cifra de afaceri ar putea scădea ușor (-7,1%), dar prețurile de vânzare urmează să urce (+37,7%).

Servicii: stabilitate în activitate, însă prețurile de facturare sunt așteptate să crească (+22,1%).

Cu alte cuvinte, niciun sector nu anticipează ieftiniri în perioada următoare.

Ce înseamnă „așteptări inflaționiste”

Așteptările inflaționiste reprezintă percepția actorilor economici despre cum vor evolua prețurile în viitor.
Ele nu sunt doar o reflecție a trecutului, ci pot influența efectiv inflația viitoare: dacă firmele se așteaptă la scumpiri, tind să crească din timp prețurile sau salariile, alimentând un cerc auto-întreținut al inflației.

De aceea, aceste așteptări sunt atent urmărite de Banca Națională a României (BNR), care le consideră un indicator important pentru deciziile de politică monetară.

Contextul macroeconomic: inflația rămâne încă ridicată

Rata anuală a inflației va ajunge pe un platou la finele lui septembrie și va descrește foarte lent în ultimele trei luni ale anului curent, pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza pe termen mediu a BNR din august. Potrivit Băncii Națonale, inflația va ajunge la 8,8% în decembrie 2025.

„Înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza din august este atribuibilă aproape integral factorilor/șocurilor pe partea ofertei, cu precădere efectelor directe exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, care au propulsat considerabil în sus și peste așteptări dinamica inflației”, arată minuta discuțiilor din boardul BNR.

Faptul că managerii din toate domeniile economice anticipează noi majorări de prețuri arată că percepția asupra inflației rămâne adânc înrădăcinată, ceea ce face mai dificilă misiunea BNR de a readuce inflația în intervalul-țintă (1,5%–3,5%).

Unde se simte cel mai puternic efectul: construcțiile și comerțul

Cele mai puternice așteptări de creștere a prețurilor vin din construcții și comerțul cu amănuntul — două sectoare extrem de sensibile la costurile energiei, transportului și materialelor.

În construcții, scumpirea materialelor și lipsa forței de muncă au menținut prețurile ridicate pe tot parcursul anului.

În comerț, firmele transmit presiunea costurilor mai departe către consumator, chiar dacă cererea internă încetinește.

Aceasta explică de ce inflația de bază (core inflation), care exclude energia și alimentele volatile, rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală.

Ce urmează

Pe termen scurt, datele INS sugerează că inflația nu va scădea brusc, chiar dacă ritmul scumpirilor s-a redus față de 2023–2024. BNR va continua probabil o politică monetară prudentă, menținând dobânda-cheie la actualul nivel (6,50%) pentru a evita reaprinderea presiunilor inflaționiste.

Totodată, stabilitatea producției și a ocupării arată că economia rezistă, dar într-un climat alimentat de costuri ridicate și precauție.

Concluzie

Deși producția și serviciile par stabile, așteptările managerilor privind creșterea prețurilor sugerează că firmele se adaptează la o nouă normalitate, în care scumpirile moderate, dar persistente, devin parte a peisajului economic.

Într-un astfel de context, controlul așteptărilor inflaționiste devine la fel de important ca scăderea inflației în sine.