Cancerul ginecologic rămâne una dintre cele mai silențioase forme de cancer: simptomele apar, de cele mai multe ori, abia în stadii avansate, atrage atenția dr. Alexandra Trăilă, medic ginecolog supraspecializat în ginecologie oncologică, în cadrul Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca. „Controalele anuale și ecografia transvaginală sunt esențiale, iar atunci când e necesară, testarea genetică poate crește șansele de vindecare.“

Simptomele care pot anunța un cancer ginecologic

Celulele maligne se pot dezvolta un timp îndelungat în corp fără să dea niciun simptom. De aceea, în cele mai multe cazuri, pentru a depista un cancer ginecologic în primele stadii e nevoie de screening. „Din păcate, simptomele apar când boala este deja într-un stadiu avansat“, spune dr. Trăilă.

Printre cele mai frecvente semne pe care le prezintă pacientele cu cancer ginecologic se numără: sângerările vaginale anormale, apărute între menstruații sau după instalarea menopauzei; creșterea în volum a abdomenului, ca în cazul unei sarcini; secrețiile vaginale anormale, în special în cazul cancerului de col uterin. Durerile pelvine persistente sunt, de asemenea, o posibilă manifestare a unui cancer din sfera ginecologică. „Durerea pelvină apare mai târziu, când volumul tumoral este mărit și invadează structurile din vecinătate: restul organelor, nervii din jur, iar durerea apare tocmai prin acest mecanism“, explică medicul ginecolog.

Un alt semn, de data aceasta nespecific, este scăderea inexplicabilă în greutate, fără diete sau eforturi speciale, într-un interval de doar câteva luni.

„Toate aceste semne necesită un consult ginecologic de urgență. Din păcate, femeile ajung adesea la medic abia când simptomele devin evidente“, subliniază medicul.

Primele semne ale cancerului de sân

Autopalparea pentru identificarea eventualilor noduli rămâne primul gest de prevenție a cancerului mamar, însă dr. Trăilă avertizează că apariția unui nodul palpabil poate însemna deja o formă avansată a bolii. „Depinde de mărimea sânului și de poziția nodulului. Într-un sân mic, o formațiune poate fi depistată din stadiu incipient, dar la un sân de volum mare, de multe ori boala este deja avansată.“

Alte semnale de alarmă pentru cancerul de sân includ retragerea mamelonului, modificarea aspectului pielii sânului sau apariția unor ganglioni măriți la axilă.

Cancerul ginecologic nu ține cont de vârstă

Unele cancere din sfera ginecologică apar, de regulă, la vârste mai înaintate, cum sunt cancerul endometrial și cel ovarian, ale căror incidențe cresc semnificativ după menopauză. În ceea ce privește cancerului ovarian, peste 88% din cazuri sunt diagnosticate la femei de peste 45 de ani, potrivit statisticilor internaționale. Cu toate acestea, dr. Alexandra Trăilă a identificat cazuri de cancer de ovar și mult mai devreme. „Am avut o pacientă minoră cu cancer ovarian, al cărei singur simptom a fost creșterea în volum a abdomenului“, menționează medicul.

Cancerul de sân apare, de asemenea, tot mai devreme, mai ales dacă sunt implicate mutații genetice moștenite sau nu. În ceea ce privește cancerul de col uterin, în cea mai mare parte dintre cazuri fiind cauzat de infecția cu HPV, transmisibilă pe cale sexuală, afectează mai ales femeile de peste 20 de ani. „Istoria naturală a bolii – de la infecția cu HPV la cancer de col uterin – s-a modificat foarte mult, iar evoluția este mult mai galopantă. Virusul Papilloma uman este contractat, pe parcursul vieții, de aproximativ 80% din populație. În cele mai multe cazuri, se va epura spontan. Însă în momentul în care persistă, se integrează în genomul gazdă, la nivelul colului uterin și începe să provoace modificări la nivel celular. Practic, noi prin testul Papanicolau tocmai asta urmărim: să identificăm acele modificări la nivel celular și să întrerupem, prin metode chirurgicale simple evoluția spre cancer“, detaliază medicul ginecolog oncolog.

Ecografia transvaginală se face anual

„Eu nu văd nicio pacientă fără să-i fac ecografie transvaginală“, spune tranșant dr. Trăilă. „Ecografia transvaginală ar trebui să facă parte din orice control ginecologic de rutină. Mi se pare greșit să tratezi, de exemplu, o problemă la nivelul colului și să nu te asiguri că nu există și o tumoră ovariană.“

Aceasta este cu atât mai importantă cu cât nu există teste de screening pentru cancerul de ovar sau de endometru. „O formațiune de 2-3 centimetri poate fi observată ecografic din timp. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât șansele de vindecare cresc exponențial“, subliniază dr. Trăilă.

Când e indicată testarea genetică

Pentru cancerul de sân există screeningul mamar, care presupune o ecografie anuală până la 40 de ani și apoi, după 40 de ani o mamografie și o ecografie mamară, alternativ, la doi ani. Însă recomandările se schimbă în cazul femeilor care au rude apropiate cu diagnostic de cancer mamar sau ovarian. Lor li se recomandă și screening cu mamografie mai devreme de 40 de ani, dar și testarea genetică pentru mutațiile BRCA1 și BRCA2.

„O pacientă cu una dintre mutațiile BRCA are un risc foarte mare de a dezvolta cancer de sân sau de ovar. În multe cazuri, femeile cu rezultat pozitiv la testarea genetică aleg să facă intervenții chirurgicale profilactice – extirparea ovarelor și mastectomie bilaterală – înainte ca boala să apară“, spune dr. Trăilă. Medicul povestește că a avut paciente tinere, de 30–31 de ani, cu rezultat BRCA pozitiv, care au ales această cale preventivă. „Unele aveau deja copii, altele nu. În cazul pacientelor tinere, fără copii, discutăm și despre prezervarea fertilității – prin recoltarea și congelarea ovocitelor sau a embrionilor.“

Progrese importante în tratamentul cancerelor ginecologice

Vestea bună este că medicina a evoluat extraordinar în ultimii ani în ceea ce privește tratamentul cancerelor ginecologice. „Chirurgia deschisă a fost înlocuită în multe cazuri cu laparoscopia și cu chirurgia robotică, asistată de sistemul Da Vinci“, explică medicul. Robotul este utilizat cu precădere în cancerele endometriale, unde precizia și controlul sunt esențiale. „Brațele robotului pot ajunge în spații greu accesibile, cu o precizie pe care mâna umană nu o poate egala. Avantajul major este că intervenția este minim invazivă, pierderea de sânge este redusă, durerea postoperatorie este mai mică, iar recuperarea pacientei este mult mai rapidă.“

Pentru cancerele de col uterin și de ovar, însă, intervențiile se fac clasic, pentru că studiile internaționale arată o supraviețuire mai bună atunci când tumora este îndepărtată prin chirurgie deschisă. „Fiecare tip de cancer are abordarea lui optimă. Important este să alegem metoda care oferă cea mai bună supraviețuire, cu cele mai puține complicații pe termen lung“, explică dr. Trăilă.

În paralel, tratamentele oncologice au avansat spectaculos: terapiile moleculare țintite și imunoterapia cresc semnificativ șansele de vindecare chiar și pentru femeile aflate în stadii avansate. „Vedem paciente care vin cu stadii avansate de boală și, datorită acestor terapii, ajung să se vindece și să-și reia viața activă, familială și profesională.“

„Echipa este totul“

Pentru dr. Alexandra Trăilă, succesul intervențiilor nu depinde doar de tehnologie, ci și de echipa medicală care conlucrează pentru sănătatea pacientei: „Chirurgii trebuie să comunice perfect, chiar și nonverbal. Dacă o verigă din echipă nu funcționează, totul se dezechilibrează. De la anestezist și instrumentar până la personalul de pe secție – toți contribuie la recuperarea pacientei.”

„Am crescut printre medici și am rămas acolo“

Dr. Trăilă are, de asemenea, șansa de a face echipă chiar cu tatăl ei, care i-a inspirat alegerea meseriei și a specialității: „Încă din primul an de facultate mi-am petrecut verile în sala de operație, alături de tatăl meu, dr. Alexandru Trăilă. M-a învățat enorm. Acum, ani mai târziu, am reușit să formăm o echipă minunată la Spitalul MedLife, cu oameni care sunt nu doar profesioniști excepționali, ci și oameni de o calitate umană deosebită“, încheie medicul Alexandra Trăilă.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife