Reflux și arsuri: boala confundată cu o simplă indigestie. Dr. Tudor Mateescu, chirurg MedLife: „Mulți pacienți au hernie hiatală fără să știe”

De multe ori, pacienții care ajung la medic cu arsuri puternice în capul pieptului sau cu reflux gastric cronic află abia atunci că suferă de o hernie hiatală. Potrivit medicului Tudor Mateescu, chirurg în cadrul Spitalului MedLife Medici’s din Timișoara, deși este frecventă, această afecțiune e subdiagnosticată și adesea confundată cu o simplă problemă digestivă. În realitate, poate ascunde complicații serioase, inclusiv esofagita de reflux – o inflamație care, netratată, poate duce la leziuni precanceroase. Tratamentul eficient al herniei hiatale este cel chirurgical, pentru că „hernia se mărește în timp, simptomele devin tot mai severe, iar complicațiile pot periclita viața pacientului“.

Cele mai comune simptome care pot ridica suspiciunea de hernie hiatală sunt arsurile retrosternale (în capul pieptului), senzația de reflux – când acidul gastric sau chiar mâncarea urcă în esofag, intoleranța la anumite alimente sau chiar starea de greață și voma după mese mai bogate. În multe cazuri, pacientul este diagnosticat întâmplător la un examen imagistic toracic sau ajunge la medicul gastroenterolog, care, prin endoscopie, descoperă hernia hiatală.

„Este o boală frecventă, dar subdiagnosticată. Marea majoritate a pacienților o au, însă nu știu acest lucru. Eu văd destul de des pacienți cu hernie hiatală, pentru că mulți vin trimiși de alți pacienți operați, de medici radiologi, gastroenterologi, pneumologi sau chiar din grupuri online“, spune chirurgul Tudor Mateescu. „De cele mai multe ori, hernia hiatală este asociată cu esofagita, adică inflamația esofagului cauzată de refluxul acid. Practic, pacientul este deranjat de esofagită asociată cu hernia hiatală“, completează medicul.

Ce este, de fapt, hernia hiatală

Hernia hiatală apare atunci când o parte din stomac „alunecă“ din abdomen în torace, printr-o zonă numită hiatus esofagian – o deschidere naturală în diafragmă prin care trece esofagul. „Pe scurt, stomacul urcă acolo unde nu ar trebui să fie. În timp, pe fondul acestei probleme, acidul gastric urcă în esofag. Așa apare esofagita de reflux. Cele două – hernia și esofagita – merg mână în mână și, de cele mai multe ori, se tratează chirurgical“, explică medicul.

În ceea ce privește factorii care favorizează apariția herniei hiatale, dr. Tudor Mateescu amintește, în primul rând, supraponderea și obezitatea, tusea cronică – cum e tusea fumătorilor sau tusea specifică pacienților cu boli pulmonare cronice. Important de precizat este și faptul că tusea poate fi provocată și susținută și de refluxul gastroesofagian. De asemenea, prezintă un risc mai mare de a suferi de hernie hiatală persoanele care au suferit intervenții chirurgicale la nivel abdominal în trecut, cele care fac efort fizic intens sau ridică greutăți. Un rol important joacă și predispoziția genetică – unele persoane pot avea un țesut conjunctiv mai slab, predispus la formarea de hernii – și vârsta – odată cu înaintarea în vârstă, mușchii diafragmei își pierd elasticitatea.

„Există pacienți care au mai multe hernii în același timp: hiatală, ombilicală, inghinală. Asta ne arată că există un teren predispozant“, subliniază chirurgul.

„Hernia nu se retrage singură și, în timp, se mărește.“ Când este necesară operația

Tratamentul cu medicamente (inhibitori de pompă de proton, precum omeprazol, controloc sau nexium) atenuează temporar simptomele, dar nu rezolvă cauza. „Sunt pacienți care trăiesc ani întregi cu esofagită și hernie hiatală și iau medicamente zilnic. Dar refluxul constant provoacă inflamații cronice care pot duce la leziuni precanceroase ale esofagului. Hernia nu se retrage singură și, în timp, se mărește“, atrage atenția dr. Mateescu.

De regulă, pacienții chirurgului care au avut în mod cert nevoie de operație au manifestat: un reflux persistent, în ciuda tratamentului medicamentos; dificultăți la înghițire sau vărsături frecvente; respirație greoaie, senzație de presiune în piept sau tuse inexplicabilă; anemie cronică (prin microhemoragii la nivelul stomacului strangulat); episoade de sufocare sau dureri retrosternale care pot mima probleme cardiace.

„Am avut cazuri în care tot stomacul, ba chiar și o parte din intestin, urcase în torace. Aceste hernii masive comprimă plămânii și inima, produc dificultăți respiratorii și pot deveni urgențe chirurgicale dacă stomacul se răsucește și își pierde vascularizația“, semnalează dr. Mateescu.

Cum se tratează chirurgical hernia hiatală. Pacienții complet vindecați pleacă acasă în două-trei zile

Deși mulți pacienți se tem de intervenția chirurgicală, dr. Tudor Mateescu are două mari argumente. Primul este că, în lipsa operației, mai ales în cazul herniilor mari asociate cu esofagita, riscurile sunt mult mai mari prin comparație cu intervenția chirurgicală. Iar cel de-al doilea este că operația se efectuează minim invaziv, iar recuperarea este rapidă.

Operația presupune repunerea stomacului în abdomen și închiderea hiatusului esofagian, adică strâmtarea orificiului prin care stomacul a alunecat în torace. În plus, se realizează o plicaturare gastrică – o „valvă antireflux“ care împiedică acidul să mai urce în esofag. „Toate aceste intervenții se fac astăzi minim invaziv – laparoscopic sau robotic“, explică dr. Mateescu. „Pacienții operați astfel pleacă acasă după două-trei zile și, de obicei, sunt complet vindecați. Nu mai au reflux, nu mai iau medicamente și își reiau activitățile rapid.“

În cazurile cu defecte mari, se poate monta, de asemenea, o plasă specială, care stabilizează diafragma. „Sunt materiale inteligente, create special pentru herniile hiatale. Asigură stabilitate, iar după un timp unele se resorb complet. Astfel scade riscul de recidivă și nu apar complicații în contact cu stomacul sau intestinele“, precizează medicul.

Chirurgie laparoscopică sau chirurgie robotică

Atât laparoscopia, cât și chirurgia robotică sunt intervenții minim invazive, dar robotul oferă un nivel superior de precizie. „Chirurgia laparoscopică presupune câteva incizii mici, prin care introducem instrumentele și camera video. Ne uităm pe monitor și operăm. Recuperarea e rapidă, durerea e redusă, sângerarea – minimă“, explică dr. Mateescu.

„Robotul, însă, ne oferă o vedere tridimensională, mărită de zece ori, și o precizie mai mare a mișcărilor. Noi controlăm robotul de la o consolă, ca și cum am fi în interiorul pacientului. Este ideal mai ales în cazurile complexe sau în recidivele herniei hiatale, unde precizia este esențială. În aceste situații, chirurgia robotică este recomandarea standard la nivel internațional“, completează medicul.

Recuperarea după operație. „Viața pacienților se schimbă complet“

După intervenția chirurgicală, pacienții rămân, în medie, două nopți în spital și pot reveni la activitățile cotidiene în câteva zile postoperator. „Regimul postoperator include lichide în primele 5-7 zile, apoi o alimentație moale încă o săptămână. După două săptămâni, pot mânca normal. Efortul fizic intens – ridicarea de greutăți, sportul de performanță – se reia cam după o lună“, spune medicul.

Dr. Mateescu a operat robotic inclusiv sportivi de performanță de 30-40 de ani. Așadar, hernia hiatală „nu este neapărat o boală a vârstei a treia“.

În cele mai multe cazuri, recuperarea după operație este spectaculoasă, viața pacienților se schimbă radical. „Am pacienți care îmi spun că trăiau un coșmar: nu puteau mânca aproape nimic, aveau mereu arsuri și reflux, dormeau semi-așezați. După operație, nu mai iau medicamente și își reiau viața normală“, spune dr. Mateescu.

Mulți dintre pacienți spun că își redobândesc nu doar confortul fizic, ci și pe cel emoțional. „Una dintre paciente mi-a spus că nu mai mergea la restaurant sau la întâlniri cu prietenii, de teamă că se va simți rău imediat după masă. După operație, și-a recăpătat libertatea de a trăi normal.“

Cu cât pacientul se adresează mai devreme pentru simptome aparent banale, cum este o arsură gastrică, o senzație de reflux, cu atât operația este mai ușoară, recuperarea e mai rapidă și rezultatele sunt mai bune. „Hernia hiatală nu se vindecă singură, dar se poate trata complet, minim invaziv, în siguranță“, încheie chirurgul Tudor Mateescu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife