Dr. Adina Nicolae, neurolog pediatru MedLife: „În fiecare zi văd adolescenți cu dureri de cap, amețeli și lipsă de concentrare. Programul lor e complet dat peste cap”

Adolescenți care se culcă la 2.00-3.00 dimineața și sunt convinși că „recuperează” dacă dorm până la prânz. Tineri care beau energizante, petrec multe ore pe ecrane și ajung în cabinetul medicului neurolog pediatru cu dureri de cap, vertij, stări de leșin, anxietate sau lipsă de concentrare. „În fiecare zi văd adolescenți cu aceleași probleme”, spune dr. Adina Nicolae, medic primar neurolog pediatru la Hyperclinica MedLife Solomed Pitești. Iar partea care o îngrijorează cel mai mult nu e doar simptomul în sine, ci faptul că mulți au ajuns să considere acest stil de viață normal.

„Cred că ar trebui să se promoveze mai mult efectele pe care ingredientele din băuturile energizante le pot avea asupra organismului. Cred că aceste băuturi creează dependență și sunt mult prea accesibile copiilor”, spunea, în 2021, pentru British Medical Journal, un tânăr de 21 de ani care a ajuns la insuficiență cardiacă după un consum excesiv de energizante. 

Băuturile energizante, chiar și atunci când nu sunt consumate în exces, afectează somnul copiilor și adolescenților, iar lipsa somnului conduce la o multitudine de probleme, multe cu manifestări neurologice: dureri de cap, amețeli, stări de leșin, lipsă de concentrare. Cumulat cu timpul îndelungat petrecut pe ecrane, cu alimentația dezechilibrată și cu lipsa hidratării corespunzătoare, consecințele nu întârzie să apară: „Noi, medicii, suntem copleșiți de atâtea cazuri de copii și tineri cu simptome neurologice cauzate de un program dat peste cap și un stil de viață dezordonat”, subliniază medicul neurolog pediatru Adina Nicolae.

Adolescenții și simptomele care se repetă

Mulți copii și adolescenți ajung la medic după ce părinții observă schimbări în comportament sau la școală: note mai slabe, oboseală constantă, iritabilitate, imposibilitatea de a se organiza sau de a sta atenți, dar și dureri de cap, amețeli sau chiar stări de leșin. Pentru părinți, întâlnirea cu neurologul pediatru începe, de regulă, cu teama: „Dacă e ceva la creier?”. În practica de zi cu zi, medicul spune că, de cele mai multe ori, răspunsul e mult mai ușor de intuit – și, din păcate, destul de greu de corectat: stilul de viață. 

„Îmi spun cu nonșalanță că se culcă undeva la 2.00-3.00 dimineața, iar pentru ei contează foarte mult că își fac somnul și se trezesc în jurul prânzului”, povestește medicul. Problema este că organismul nu funcționează pe datorie. Ritmul circadian (ceasul intern) este sensibil la orele de culcare, la lumină și la rutină, iar un somn întârziat constant poate afecta considerabil starea din timpul zilei, atenția și echilibrul emoțional – chiar dacă numărul total de ore pare corect pe hârtie.

Recomandarea principală a medicului, atunci când vede tineri cu astfel de probleme cauzate de programul dezorganizat este, pur și simplu, somn la ore potrivite. „Adevărul este că dacă respectăm programul de somn cu adormire de la ora 22.00, atunci creierul se odihnește și e funcțional și riscul de a avea probleme neurologice este foarte mic.”

Dincolo de somn și consumul de energizante, medicul vede și alți „acceleratori” ai simptomelor: stat prelungit pe ecrane luminoase, sedentarism și hidratare insuficientă. Iar în ultimii ani, tot mai des, fumatul și vapatul au un impact negativ asupra stării de sănătate neurologică a adolescenților. 

Pentru părinți, poate fi o veste bună să afle de la medicul neurolog că problemele copiilor lor nu au un substrat de afecțiune severă și că există lucruri concrete care pot fi schimbate. Doar că schimbarea nu e ușoară atunci când adolescenții au un întreg ecosistem social construit în jurul nopților târzii, al telefonului și al stimulentelor, este de părere medicul. 

„Sigur că nu eliminăm din start posibilitatea ca simptomele să aibă și altă cauză. În cabinetul de neurologie copiii și tinerii sunt atent consultați și suntem și noi foarte precauți, iar în anumite cazuri solicităm efectuarea unui RMN cranio-cerebral pentru a elimina alte suspiciuni”, spune dr. Adina Nicolae. 

Programul dat peste cap poate declanșa și crize epileptice

În unele cazuri, tabloul simptomelor cu care vin copiii și tinerii la neurolog nu se oprește la cefalee și amețeli. Dr. Nicolae spune că vede și crize epileptice la adolescenți, inclusiv cu debut ce poate părea „din senin”. Medicul neurolog pediatru povestește cazul recent al unei adolescente care a făcut o criză tonico-clonică generalizată dimineața, la trezire (pierderea bruscă a conștienței, rigidizarea corpului, apoi mișcări involuntare, sacadate). Din discuție, a reieșit că nu se odihnea, stătea mult pe telefon și consuma energizante.

Asta nu înseamnă că energizantele „provoacă epilepsie” în mod direct la oricine, însă poate exista o predispoziție necunoscută pentru astfel de crize. Oboseala, privarea de somn și stimulentele pot fi, totuși, factori declanșatori la cei vulnerabili.

Cum se pune diagnosticul? De multe ori, epilepsia este definită de crize repetate cu același tipar, dar poate exista situația în care o singură criză, împreună cu modificări sugestive pe electroencefalogramă (EEG), să fie suficientă pentru a orienta diagnosticul și conduita. Un detaliu practic pe care dr. Nicolae îl consideră extrem de util: părintele să vină cu o filmare a episodului, făcută pe telefon, pentru ca medicul să poată înțelege mai exact cum s-a desfășurat criza.

„Uneori, nu e doar oboseală”: când simptomele pot ascunde și alte cauze

Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, sursa problemelor e stilul de viață, dr. Nicolae spune că uneori investigațiile indică și alte explicații. În practica ei, a întâlnit chisturi intracraniene suficient de mari încât unele au ajuns la operație, malformații vasculare cerebrale care pot da dureri de cap (mai ales la efort), și, într-o mică măsură, tumori cerebrale.

Există și explicații mai simple, dar foarte frecvente: postura greșită. „Postura greșită, cu capul aplecat mult timp asupra telefonului, poate să dea durere prin contractura musculară la nivelul coloanei cervicale”, explică medicul. Adolescenții ajung astfel la neurolog pentru a exclude ceva grav, iar apoi sunt direcționați către recuperare sau către corectarea posturii.

De altfel, medicul spune că vede și scolioze, cifoze, dureri de spate, uneori agravate de lipsa mișcării și de ghiozdane purtate greșit. 

Alte cauze ale vizitelor la neurologul pediatru: întârzieri de dezvoltare și semne care merită verificate

După adolescenți, categoria cea mai frecventă de pacienți sunt copiii mici cu tulburări de dezvoltare – motorie, de limbaj, cognitivă. Dr. Nicolae spune că mulți vin trimiși de medicul de familie, dar vin și părinți care observă diferențe „prin comparație cu fratele mai mare“ sau cu alți copii de aceeași vârstă.

Astfel, dacă în primul an de viață, părinții observă unul dintre aceste semnale, ar fi bine să meargă la neurolog: dacă la 3 luni copilul nu își poate ține capul, dacă la 6-7 luni nu stă în șezut, dacă în jur de 9 luni nu inițiază pași cu sprijin, dacă există asimetrii evidente în utilizarea mâinilor.

Un exemplu de asimetrie care atrage atenția este reacția de „parașută”, care apare în jurul vârstei de 6 luni: când copilul este proiectat ușor înainte, ar trebui să se sprijine cu ambele mâini. „Dacă se sprijină doar pe una, iar cealaltă rămâne pe lângă corp e un posibil semnal de alarmă”, pentru că poate orienta către o slăbiciune pe o parte (hemipareză) sau alte probleme ce necesită evaluare.

La mers, medicul folosește o limită clară: dacă nu există mers independent până la un an și patru luni, întârzierea motorie devine un diagnostic foarte probabil. Iar dacă la 9 luni copilul nici măcar nu se ridică cu sprijin (de mobilier sau de mâna părintelui), acesta este un motiv în plus să fie evaluat.

Copilul care cade des și se lovește

După vârsta de 1 an, părinții aduc uneori la neurolog copiii despre care spun că sunt „mai neîndemânatici”, cad des, se lovesc. Aici, diferențierea e importantă: poate fi vorba de neatenție și hiperactivitate, dar și de afectări neuromusculare (mușchi, nervi) sau de probleme ale căilor nervoase implicate în mișcare.

În multe cazuri, recuperarea ajută: kinetoterapie și programe de întărire a musculaturii. Dar medicul atrage atenția și asupra hiperlaxității ligamentare, care poate fi o particularitate benignă sau parte dintr-un tablou mai complex (inclusiv boli de colagen), situație în care e nevoie de colaborare între specialități și, uneori, de evaluare genetică.

Convulsiile febrile și infecțiile: așteptarea acasă nu este recomandată

În pediatrie, convulsiile febrile sunt o cauză majoră de panică. Dr. Adina Nicolae face diferența simplă: convulsiile febrile apar pe fondul febrei, în timp ce crizele epileptice apar în afara febrei. Convulsiile febrile nu sunt automat periculoase dacă sunt scurte, dar devin îngrijorătoare dacă durează peste 15 minute sau dacă sunt „focale” (apar pe o jumătate de corp). În astfel de situații, e nevoie de asistență medicală rapidă.

Legat de infecții, medicul avertizează că virusurile și bacteriile pot afecta sistemul nervos chiar dacă au intrare respiratorie sau digestivă. Schimbarea stării generale în rău: apatie, somnolență, dureri de cap importante, vărsături în jet, convulsii – toate acestea indică o agravare a stării copilului. „Nu e de stat acasă în astfel de situații”, spune medicul, amintind că în pandemie au existat cazuri în care părinții au amânat prea mult și copiii au ajuns la spital în forme severe.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife