„Afecțiunile scalpului la bărbați sunt tratate greșit de multe ori.” Dr. Doina Ioniță, MedLife: confuziile care strică tratamentul

Cele mai comune afecțiuni ale scalpului la bărbați sunt și cele confundate adesea. Mulți bărbați observă mătreață, roșeață, cojițe inestetice pe scalp, mâncărime și aleg să folosească produse intens promovate sau chiar să apeleze la sfatul farmacistului, fără a avea însă o imagine clară a cauzei. „În cele mai multe cazuri, aceste simptome frecvente în rândul bărbaților sunt provocate de psoriazisul scalpului sau de dermatita seboreică“, explică dr. Doina Ioniță, medic dermatolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Solomed din Pitești. Greșelile de tratament întrețin problemele scalpului, iar, în timp, consecințele pot fi și mai serioase: părul se poate fragiliza și rări. 

„Modificările la nivelul scalpului se situează în top 5 cele mai frecvente motive pentru care bărbații se adresează medicului dermatolog“, spune dr. Ioniță. Simptomele par de „mătreață“, dar pot indica o inflamație cronică ce revine în pusee, se agravează iarna și, netratată corect, poate duce în timp și la rărirea părului.

„Mătreața“ care nu trece: două diagnostice care se confundă frecvent

În cabinet, dr. Doina Ioniță vede foarte des pacienți care au încercat pe cont propriu mai multe produse, unele au dat rezultate o perioadă, apoi efectul a dispărut. Între timp, disconfortul continuă, iar problema revine periodic, mai ales în sezonul rece.

Din punct de vedere dermatologic, cele mai frecvente două cauze ale „mătreții persistente“ la bărbați sunt dermatita seboreică și psoriazisul scalpului. La început, pot arăta aproape identic: „Și psoriazisul scalpului, și dermatita seboreică se manifestă aproximativ la fel. Roșeață, scuame și mâncărimi la nivelul scalpului“, precizează medicul.

Erorile apar tocmai din această confuzie: tratarea greșită a oricăreia dintre aceste două afecțiuni cronice poate duce doar la o ameliorare temporară sau chiar poate agrava uscăciunea, inflamația și iritația. „În primul rând, este important să punem diagnosticul corect. Psoriazisul și dermatita seboreică sunt afecțiuni care seamănă, dar au cauze diferite și tratament diferit“, subliniază dr. Ioniță.

Diferențele care îi ajută pe dermatologi

Deosebirile dintre cele două afecțiuni ale scalpului sunt în detalii, iar acestea se văd la examenul clinic. În psoriazisul scalpului, scuamele sunt de obicei „albicioase, uscate, ușor detașabile, dispuse în strat gros“. În dermatita seboreică, scuamele sunt „gălbui, grăsoase, aderente la firul de păr“.

Un alt semn care poate orienta medicul este că dermatita seboreică poate afecta și fața, nu doar scalpul. „Pacienții care au dermatită seboreică se confruntă deseori cu cojițe și între sprâncene și la nivelul nasului“, explică medicul. Psoriazisul, în schimb, are „zone-cheie“ clasice: coate, genunchi, zona sacrată și scalp, însă se poate manifesta exclusiv la nivelul pielii capului (cel mai des, în zona occipitală, spre ceafă).

Totuși, există și cazuri care complică situația: un pacient poate avea leziuni doar pe scalp, iar semnele pot fi mixte. În dermatologie există chiar un termen pentru această suprapunere: sebo-psoriazis. „Pacientul îndeplinește criterii clinice atât pentru dermatita seboreică, cât și pentru psoriazis, având leziuni doar la nivelul scalpului. Și este greu de diferențiat clinic“, spune dr. Ioniță.

De ce ambele probleme se agravează iarna

Mulți bărbați observă că problemele de la nivelul scalpului se accentuează după sezonul estival și devin mai supărătoare toamna și iarna. Dr. Ioniță confirmă: „Psoriazisul și dermatita seboreică se ameliorează în sezonul cald și se agravează în sezonul rece“.

E una dintre puținele situații în care soarele poate aduce o ameliorare a aspectului clinic – fără să însemne că expunerea excesivă este o „terapie“. „Sunt printre puținele afecțiuni care prezintă o ameliorare la soare… Asta nu înseamnă că trebuie să ne expunem neprotejat la soare“, atrage atenția medicul. 

Psoriazisul: o boală inflamatorie imună

Psoriazisul este o afecțiune cronică, cu mecanism inflamator, în care răspunsul imun este dereglat. Dr. Ioniță ține să corecteze o confuzie frecventă: psoriazisul nu este, strict vorbind, o boală autoimună. „Pentru bolile autoimune avem autoanticorpi împotriva unor structuri proprii, pe când psoriazisul este un răspuns inflamator exagerat. Mai clar, este o boală imună, în care răspunsul inflamator este exagerat“, explică specialista.

Cauzele sunt multifactoriale: predispoziție genetică, factori de stil de viață și anumiți factori declanșatori. Medicul enumeră obezitatea, fumatul, consumul de alcool, unele infecții și stresul. „Foarte multe persoane spun că au dezvoltat psoriazis după un eveniment stresant major“, spune dr. Ioniță. 

Dermatita seboreică: sebum, predispoziție genetică și o ciupercă „normală“ care se înmulțește excesiv

În dermatita seboreică, mecanismul este diferit. Afecțiunea este mai frecventă la persoanele care, genetic, au o compoziție a sebumului ce favorizează dezvoltarea în exces a ciupercii Malassezia – un microorganism prezent în mod normal pe pielea tuturor. „La persoanele cu dermatită seboreică această ciupercă găsește mai multă hrană, iar prin degradarea componentelor sebumului se produc compuși care declanșează inflamație la nivelul scalpului“, explică dr. Ioniță.

Asta înseamnă și că obiectivul tratamentului nu este „eliminarea definitivă a ciupercii“, ci ținerea sub control a înmulțirii acesteia. 

Greșeala 1: tratament în lipsa unui diagnostic clar 

Primul pas corect, în ambele afecțiuni, este diagnosticul dermatologic, tocmai pentru că simptomele seamănă. Fără el, mulți pacienți aplică tratamente care nu se potrivesc sau le folosesc într-un mod care duce la recăderi rapide. Dr. Ioniță subliniază importanța consultului și examenului clinic, care stabilesc direcția, iar în formele severe de psoriazis poate fi necesară biopsia pentru confirmare și pentru alegerea tratamentului potrivit.

Greșeala 2: șampoane diferite, aceeași substanță activă

Una dintre regulile importante în dermatita seboreică este alternarea șampoanelor atunci când unul dintre ele începe să-și piardă din eficiență. Cea mai frecventă situație pe care o vede medicul în cazurile de dermatită seboreică este cea în care pacientul schimbă produse, dar nu schimbă, de fapt, substanța activă. „Am pacienți care vin cu trei șampoane diferite, pe care le folosesc prin rotație, dar toate au același ingredient activ. Schimbarea a fost doar numele șamponului, dar substanța în sine a rămas aceeași“, explică dr. Ioniță.

În dermatita seboreică, tratamentul se bazează frecvent pe antimicotice. Un exemplu cunoscut este ketoconazolul (din clasa „-azolilor“, ușor de recunoscut după terminație). Dar medicul spune că, în timp, dacă se folosește mereu aceeași substanță, eficiența poate scădea, ciuperca obișnuindu-se cu ea. De aceea, recomandă să fie rotite: „Un pacient cu dermatită seboreică e bine să aibă în casă două, trei șampoane pe care să le folosească alternativ“.

Pe lângă „-azoli“, dr. Ioniță amintește și alte substanțe folosite în practică: sulfură de seleniu, piritionat de zinc, ciclopirox. Soluția este ca rotația să fie între substanțe diferite, nu doar între branduri.

Greșeala 3: tratarea cu antifungice care usucă scalpul și omiterea hidratării

A treia greșeală este cea care, paradoxal, poate întreține cercul vicios: tratăm ciuperca, dar agravăm uscăciunea, iar uscăciunea accentuează inflamația. „Aceste șampoane împotriva ciupercilor usucă, iar uscăciunea, în timp, agravează dermatita seboreică“, spune dr. Ioniță.

De aceea, schema corectă include două componente: controlul ciupercii și hidratarea scalpului. „În dermatita seboreică, o spălare trebuie să conțină un șampon împotriva ciupercii și un șampon pentru calmarea și hidratarea scalpului“, explică medicul. În puseu, recomandarea este la fiecare spălare; după ce puseul trece, șampoanele antifungice rămân o dată-de două ori pe săptămână, iar cele hidratante continuă constant.

Cum se tratează corect psoriazisul

În psoriazis, problema majoră este așteptarea nerealistă a unei vindecări definitive. „Psoriazisul este o boală cronică, tratamentul doar ține sub control afecțiunea și rezultatele se observă strict pe durata acestuia“, spune dr. Ioniță. De aceea, rolul dermatologului este să învețe pacientul cum să gestioneze puseele și cum să mențină rezultatele.

Tratamentul pornește, de regulă, cu soluții locale: pentru hidratare, îndepărtarea cojițelor și controlul inflamației. Dacă răspunsul este insuficient, se poate apela și la fototerapie – tratament cu ajutorul unor lămpi medicale speciale – însă accesul la astfel de servicii este dificil în anumite zone ale țării, inclusiv în județul Argeș. Pentru formele moderat-severe se poate ajunge la tratament sistemic, dar acesta se indică în contextul unei boli extinse și după evaluări.

Între pusee, rutina se modifică: hidratare și aplicarea substanțelor antiinflamatoare o dată sau de două ori pe săptămână, pentru a menține controlul.

Când „mătreața“ se combină cu căderea părului: inflamația poate rări podoaba capilară

Pentru mulți bărbați, motivația reală de a trata corect începe când apare teama de cădere a părului. Dr. Ioniță spune că bărbații sunt, în general, complianți „pentru că țin foarte mult la părul lor“. Și adaugă un avertisment: inflamația persistentă, netratată, poate duce în timp la rărirea părului. „Această inflamație persistentă, netratată, în timp duce și la rărirea părului.“

În cazul bărbaților cu transplant de păr, gestionarea trebuie făcută atent, în etape: în puseu se tratează prioritar inflamația, iar după controlul puseului se revine la îngrijirea scalpului și hidratare, pentru prevenirea recăderilor.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife