“Oglinda fermecată” a autorităților ne spune povestea noastră de anul acesta. De fapt, Comisia de Prognoză o spune pentru buget

Prognozele economice nu se prea îndeplinesc, asta pentru că sunt foarte multe necunoscute. Nimeni nu știe viitorul. În cazul Statului, avem Comisia Națională de Prognoză (acum și de strategie). Rolul ei este de creare a unei povești pe baza căreia Statul să-și facă bugetul și rectificările. Nimic mai mult.

Foarte pe scurt:

• Calitatea prognozelor rămâne slabă, nu numai în România, ci peste tot (vezi cartea „Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future” de John Kay și Mervyn King).

• Totuși, existența Comisiei Naționale de Prognoză este necesară pentru planificarea economică.

• Evoluția economiei, ca și evoluția climei, este dificil de prognozat. Nu există legi fixe care să guverneze calea economiei.

• Așteptările economice afectează comportamentul întrepriderilor, gospodăriilor și guvernelor.

• După doi ani de reduceri succesive a producției agricole, CNSP crede că vom avea o creștere de 14,7% a agriculturii.

• CNSP pare că se pricepe foarte bine la climă dacă poate prognoza atât de ușor creșterea aceasta (dacă va fi așa, rămâne de văzut).

Suntem ca în basmul „Albă ca Zăpada”, în care nu împărăteasa, ci Statul întreabă Oglinda fermecată: Oglindă, oglinjoară, cât de bine va merge economia anul acesta?

Oglinda (CNSP) a răspuns: Va merge foarte bine. Va urca cu 4,3%, lumea o va duce mai bine pentru că va crește salariul net cu 4,5%, la 3.323 lei/lună, asta în condițiile în care prețurile vor urca doar cu 2,5%.

Oamenii vor avea locuri de muncă și se vor angaja pentru că, uite, șomajul va scădea cu 45.000 de persoane. Leul nu se va deprecia foarte mult, cursul mediu va fi de 4,89 lei/euro.

Anul acesta a mers prost agricultura din cauza vremii. Dar uite, anul viitor e posibil să aibă o creștere foarte mare (vedeți detalii în documentul CNSP).

De fapt, „Oglinda fermecată” (CNSP) știe cum va fi vremea mai bine decât meteorologii.

Ciudat este că i se pare prudentă estimarea de creștere a producției agricole în condițiile în care am avut doi ani consecutivi de scădere.

„Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019)”, spune instituția în notă.

Practic, a fost creată o poveste pe baza căreia la Ministerul Finanțelor să iasă un buget îndestulător. Bineînțeles, dacă lucrurile nu vor fi așa de frumoase, urmează rectificări negative.

Economia, precum vremea, dificil de prognozat

Anul trecut a apărut o carte „Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future” de John Kay și Mervyn King, întregul material fiind inspirat de ea.

Potrivit acesteia, precum clima, sistemele economice și sociale sunt nonlineare. Ca rezultat, evoluția economiei, precum clima, este dificil de prognozat. Nu există legi fixe de mișcare care să guverneze calea economiei.

“Previziunea vremii este importantă pentru că deciziile fermierilor depind de ea. Și dacă prognozele meteo sunt bune, așteptările fermierilor și ale celorlalți se vor împlini”, scriu cei doi autori în acea carte.

• Așteptările economice afectează comportamentul întrepriderilor, gospodăriilor și guvernelor. Pe bună dreptate, agenții economici nu cântăresc foarte mult greutatea prognozelor.

“Deși calitatea prognozelor economice rămâne slabă, este necesară planificarea viitorului economic. Întreprinderile trebuie să ia decizii de investiții”, spun cei doi autori.

De exemplu:

Băncile centrale trebuie să ia decizii astăzi cu privire la ratele dobânzii, ale căror efecte vor deveni evidente cu un decalaj.

• Decizia de astăzi trebuie să se bazeze pe o judecată cu privire la probabilitatea unor rezultate viitoare diferite.

• În trecut, băncile centrale spuneau foarte puține cu privire la deciziilor în privința politicii monetare. Astăzi, comunicarea, nu numai a deciziilor dar și a motivelor care au stat la baza deciziilor au o importanță mare.

“Comportamentul piețelor financiare depinde de așteptările cu privire la modul în care banca centrală va răspunde la evenimentele viitoare. Acea comunicare ia multe forme. Minuta organismului decizional și discursurile membrilor săi creează o narațiune prin care persoanele din afară interpretează deciziile privind ratele dobânzii”, spune cartea citată.

Revenind la povestea noastră, Comisia de Prognoză a atașat și o notă, așa cum ne-a învățat în ultimul an, pentru a ne explica de ce arată așa prognoza. Există încă multe necunoscute, iar din ea înțelegem că aceste estimări sunt puțin cam optimiste, dar nu chiar la extremă. Pentru că în privința atragerii fondurilor europene, de exemplu, nu are așteptări de creștere „explozivă”. Nici anul trecut nu a nimerit prognozele. Inițial vedea o revenire în V, apoi și-a ajustat la un soi de L spre sigla „Nike”, iar bugetul a fost modificat prin rectificări în funcție de asta.

De fapt, CNSP nu este decât un instrument prin care statul ia deciziile în privința bugetului. Instrumentul redactează o poveste pe baza căreia se pot lua decizii cu privire la banii ce urmează a fi cheltuiți de stat, respectiv a împrumuturilor pentru acoperirea deficitului.