Președintele ANAF, Adrian Nica, la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026: Evaluarea de până acum a personalului de control, cu calificative toate la maxim, nu are legătură cu realitatea

La ediția 2026 a Conferinței Anuale de Taxe PwC, președintele ANAF Adrian Nica a prezentat direcțiile unei reforme ample a administrației fiscale, centrată pe trei axe: o nouă metodologie de control bazată pe risc și organizată pe domenii de activitate, recalibrarea relației cu contribuabilii prin transparență și feedback, și o revizuire profundă a criteriilor de performanță internă. 

Digitalizarea ANAF este elementul central al reformei instituției, iar instrumentele digitale implementate în ultimii ani, precum e-Factura, SAF-T, e-Transport, precum și primul chatbot AI creat de ANAF – ANA, vor permite instituției să cunoască mai bine contribuabilii și să comunice mai eficient cu ei, crescând în același timp eficiența activității de control, conform președintelui ANAF.

„Deja 72% din administrațiile fiscale la nivel global utilizează AI, conform unui raport OCDE din toamna anului trecut. Principalele moduri de utilizare a AI de către administrațiile fiscale sunt detectarea evaziunii fiscale și a fraudei (74,4%), evaluarea riscurilor (64,1%), asistenți virtuali/chatboți (59%), sprijinirea funcționarilor în luarea deciziilor administrative (43,6%) și formularea de recomandări de acțiune (41%)”, a declarat Ruxandra Târlescu, Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică a PwC România.

Planul Strategic ANAF 2025–2028 confirmă această schimbare de paradigmă și trecerea de la controlul extensiv, la controlul inteligent: bazat pe risc, date și digitalizare. 

Daniel Anghel, Country Manager al PwC România, a menționat un punct de inflexiune clar în 2026 când datele colectate prin e‑Factura și SAF‑T ar urma să fie utilizate sistematic pentru analiza de risc și control, prin operaționalizarea platformei de tip Big Data și a registrului electronic al riscurilor fiscale. El l-a întrebat pe președintele ANAF despre direcțiile de control în 2026, despre stagiul digitalizării și despre relația dintre ANAF și contribuabili.

Noua mod de operare al ANAF: Controale țintite, pe domenii, bazate pe analize risc

„Finalizarea procesului de digitalizare va permite ANAF să cunoască mai bine contribuabilii și să-și direcționeze inspecțiile fiscale către domeniile și contribuabilii cu risc ridicat,” a spus președintele ANAF, Adrian Nica.

Noua abordare a ANAF presupune controale țintite, exclusiv la contribuabilii cu risc fiscal identificat: „Vrem să transparentizăm tot ceea ce facem. Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, ne plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat șeful ANAF.

Controalele se vor derula pe domenii de activitate, iar înainte de a începe inspecțiile, ANAF va anunța public criteriile pe baza cărora se vor derula controalele pentru a da posibilitatea contribuabililor să se conformeze.

„Așa vom face în toate domeniile: anunțăm ce vrem să facem. Dacă se înțelege mesajul, salutăm comportamentul și nu consumăm resursa pentru a genera noi controale. Dar pentru cei rămași în coadă, cărora le plac și mașinile de lux pe persoana fizică, generăm două controale – pe persoana fizică și pe entitate. Lipim societatea comercială de persoana fizică din spatele ei – acesta e elementul de noutate și «bucuria» pe care o vom produce unora dintre antreprenori”, a precizat Nica.

El a dat exemplul sectorului HoReCa, unde ANAF a derulat controale în 2025, și unde s-a observat o creștere de 27% a conformării voluntare pe segmentul saloanelor de evenimente. Alte domenii vizate în prezent de inspecțiile fiscale sunt transportul alternativ, serviciile de pază și casele de amanet.

ANAF va acorda o atenție deosebită firmelor în insolvență sau concordat preventiv, utilizate în multe cazuri pentru evitarea plății taxelor. „E strigător la cer să vezi cum la o insolvență, firma datorează sume la alte patru firme ale lui, care sunt și ele în insolvență, și dă haircut ANAF-ului sau altor parteneri, pentru că a învățat cum să se joace de-a insolvența”. Răspunsul instituției este o procedură pentru controlul averii și atragerea răspunderii persoanei fizice care se află în spatele firmelor. 

Pentru fiecare domeniu, ANAF elaborează metodologii specifice, iar reorganizarea structurilor de control pe domenii de activitate este o altă componentă importantă a reformei instituționale. „După această reorganizare, structurile de control vor arăta altfel, adică vor fi organizate pe domenii de activitate”, a anunțat Nica.

ANAF lucrează în prezent și la crearea unor indicatori de performanță aplicați, care vor arăta acuratețea actelor de control. „Vom avea indicatori care vor măsura eficiența sau costul controlului respectiv pentru că mulți colegi, invocând alte instituții care-i controlează, exagerează în timpul alocat unui control ineficient”, a spus președintele ANAF. Acești indicatori vor fi transparenți și vor fi publicați pe pagina de internet a instituției.

Reducerea abuzurilor în cadrul inspecțiilor fiscale

Președintele ANAF și-a exprimat convingerea că trecerea la controale pe domenii de activitate, cu tematică publică, va reduce abuzurile: „Sunt ferm convins că atunci când vom ajunge pe domenii de activitate, cu controlul pe o tematică publică, vom reduce mult din interpretarea eronată, din dorința de a aduce sume suplimentare la buget, a colegilor mei. Pentru că nu-și dorește nimeni să încasăm sume cu care să ajungem în litigiu, să ne judecăm 4-5 ani și apoi să plătim cât nu face”. 

Adrian Nica a recunoscut deschis deficiențele din relația actuală dintre ANAF și contribuabili, pornind de la un exemplu concret – discuția finală din cadrul inspecțiilor fiscale: „Discuția finală cu contribuabilul ar trebui să fie o discuție finală, nu o formalitate în care inspectorul îi spune contribuabilului că «n-are rost să vină, că oricum rămâne așa»”

El a fost la fel de tranșant și pe tema presiunilor interne de a stabili sume: „Nu se poate ca atunci când mergi în control și ai identificat un posibil risc – de 10 lei sau 10 milioane de lei – să mergi la contribuabil și să spui «cam atât trebuie să scot». N-are legătură noțiunea de posibil risc cu suma pe care inspectorul trebuie s-o aducă” .

Nica a anunțat extinderea formularelor de feedback – lansate în SPV la inițiativa ministrului de finanțe – inclusiv la lucrările mari de control: „Sunt total de acord cu formularele de feedback și iau în calcul și pe lucrările mari de control să introducem formulare de feedback”. 

Pe partea de comunicare digitală, ANAF lucrează și la îmbunătățirea chatbot-ului ANA, implementat recent în Spațiul Privat Virtual (SPV), inclusiv cu interacțiune video: „Ne propunem să îmbunătățim și chatbot-ul ANA și să avem interacțiune video cu contribuabilul pe chatbot”, a spus Adrian Nica.

Indicatori de performanță și criterii de integritate pentru angajații ANAF

Una dintre cele mai tranșante declarații a vizat reforma evaluării interne. Nica a descris un sistem de evaluare complet deconectat de realitate: „Vom ajunge anul viitor ca din 98% din calificativele excepțional să ne luptăm să obținem undeva sub bine, pentru că asta e realitatea. În administrația fiscală, evaluarea de până acum a personalului de control, cu calificative toate la maxim, nu are legătură cu realitatea”. 

Nica a recunoscut că va întâmpina rezistență – „cred că duritatea noastră îi va deranja și va întâmpina rezistență totală din partea colegilor noștri” – și a spus că au fost introduse 2 zile de pregătire profesională în care inspectorii analizează actele de control cu derapaje, dar și pe cele cu bune practici.

Pentru combaterea incompatibilităților din sistem, Nica a anunțat că intenționează introducerea unui „statut al fiscalistului” cu criterii de integritate, astfel încât cei care dau mai multă consultanță decât muncesc să poată fi îndepărtați din poziția de inspector fiscal.

Criza de personal și salarizare a ANAF

Adrian Nica a menționat în numeroase rânduri și criza de resurse umane de calitate la nivelul ANAF: „Cred că principala problemă este partea de resurse umane, unde resursa e limitată, iar salarizarea noastră e proastă și foarte proastă.”

El a precizat că la nivelul ANAF sunt 4.100 de posturi vacante – peste 20% din schema de personal – fără să fi fost nevoie de vreo reducere. „ANAF are un ritm înfiorător de plecări. Nu e nevoie nicio reducere, au ieșit natural. Pe termen scurt e ușor să spui că, ca manager, eu nu dau oameni afară. Nu știu ce-o să facem peste 7 luni, 1 an, ce atragem, ce punem în loc. Va fi greu pentru noi” 

Șeful ANAF a abordat și problema salariilor necompetitive care fac dificilă atragerea de specialiști pentru meserii noi, din zona de competențe digitale. „Dacă e tânăr, îi oferim 3.500 lei, iar dacă are 20 de ani vechime – circa 7.000 de lei. E foarte greu să atragem resursa umană de calitate în condițiile astea”. 

Consecința directă e că structurile strategice rămân descoperite: „Serviciile importante, gen prețuri de transfer, control comerț electronic, structura de mari contribuabili și Capitala – nu avem personal. De ce ai lucra într-o structură cu risc total, cu vizibilitate atunci când ceva merge prost, și tu mai ai trei ani până la pensie, și nu te duci să lucrezi într-o administrație cu risc scăzut?” 

Vârsta medie a personalului – 53 de ani – face și mai dificilă tranziția digitală: „Este destul de greu să-i spui – nu mai teroriza contribuabilul cu balanțe, nu mai întreba de stocuri, uită-te în SAF-T, fă-i o profilare de acolo”.

În ciuda acestor provocări, inspectorii ANAF au intrat într-un proces obligatoriu de adaptare: „De la 1 ianuarie 2026, colegii noștri învață să citească în baze. Nu e ușor, dar cine nu va ține pasul va pleca din ANAF”.

Înregistrarea completă a panelului:

Articol susținut de PwC România