Conferința Anuală de Taxe PwC România 2026: La ce se uită mai nou inspectorii fiscali și cum poate ajuta AI în pregătirea pentru controlul fiscal?
Noile tendințe în controalele fiscale și principalele aspecte urmărite de inspectorii ANAF au fost dezbătute în Conferința Anuală de Taxe a PwC România. O altă temă importantă a fost utilizarea tehnologiei și cum poate ușura inteligența artificială conformarea și răspunsul în cazul inspecțiilor fiscale, dar și problemele care apar atunci când AI nu este folosită în mod responsabil.
Urmăriți înregistrarea discuției aici:
Administrația fiscală din România își intensifică abordarea bazată pe substanță economică, inspectorii ANAF analizând tot mai mult realitatea tranzacțiilor, respectiv alinierea dintre contabilitate, declarații și fluxurile efective. Serviciile intra-grup rămân principala sursă de constatări, de la lipsa documentelor justificative până la acoperirea unor operațiuni cu alt scop economic.
Două tendințe de analiză se remarcă în mod special în inspecții: reversarea provizioanelor pentru cheltuieli care au fost tratate ca nedeductibile si care nu pot fi asociate ”unu-la-unu” (i.e. pe baza de documentație specifică) poate fi tratată ca un venit impozabil (si nu neimpozabil așa cum scrie un codul fiscal), iar împrumuturile intra-grup sunt din ce în mai des analizate nu doar prin prisma gradului de îndatorare, ci și a capacității reale de finanțare a debitorului, conform Capitolului 10 din Ghidul OECD privind prețurile de transfer.
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a generat restructurări către modele de procesare, de unde si posibilele riscuri de reclasificare a tranzacțiilor, dacă restructurarea a fost făcută doar pentru scopul reducerii poverii fiscale.
Pe zona persoanelor fizice, ANAF derulează campanii naționale de identificare a formelor artificiale de colaborare pentru care există risc de reîncadrare în activitate dependentă, fiind vizate mai ales sectoare precum transportul alternativ și firmele de securitate.
Inteligența artificială joacă un rol din ce în ce mai vizibil, oferind contribuabililor instrumente de evaluare a riscului fiscal, arhivare inteligentă a documentelor și asistență procedurală în timpul inspecțiilor. Totuși, utilizarea AI fără un control responsabil produce și efecte negative: ANAF a invocat în fața Înaltei Curți prevederi legale inexistente și citate trunchiate din hotărâri CJUE, generate de instrumente AI publice, iar acestea încep să se regăsească și în documentele de inspecție fiscală sau chiar în decizii de soluționare emise de Ministerul Finanțelor.
Principalele declarații ale panelului:
Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias: Serviciile intra-grup și impozitul pe venitul nerezidenților sunt două dintre chestiunile principale pe radarul controalelor fiscale
Serviciile intra-grup sunt ”regina balului” atunci când în discuție sunt controale fiscale, fie că discutăm despre impozitul pe profit, fie că discutăm despre TVA sau despre prețuri de transfer, deci trebuie să le documentați în detaliu și trebuie să aveți mare grijă la aceste aspecte. De asemenea, impozitul pe venitul nerezidenților, în special chestiunea legată de beneficiarul efectiv, este în continuare o chestiune care se află pe radarul controalelor fiscale.
Vorbim foarte mult despre digitalizare și despre AI, care subliniem că trebuie folosită în mod responsabil pentru a nu genera rezultate absurde similare celor despre care am citit că se întâmplă în alte jurisdicții și care încep să fie prezente și la noi, din păcate. Aceasta însă nu înseamnă – și rugămintea mea ca avocat este să nu uitați asta niciun moment – că, din păcate, documentele fizice sunt în continuare de foarte multe ori solicitate în cadrul controalelor. De foarte multe ori trebuie să le prezentăm și instanțelor de judecată, deși și acolo lucrurile au progresat mult odată cu ultimele modificări ale Codului de procedură civilă referitoare la documentația digitală anexată actelor procedurale.
Contribuabilii trebuie deci să fie pregătiți din timp pentru controalele fiscale, beneficiind de instrumentele de digitalizare la care putem avea acces, dar și să își protejeze drepturile în mod corespunzător, utilizând toate instrumentele procedurale, inclusiv atunci când au loc posibile încălcări ale legislației procedurale.
În plus, merită avute în vedere nu doar mijloacele de tip contencios (contestații și instanță de judecată, utilizând jurisprudența CJUE), ci și dezvoltările de ordin practic din perspectiva Procedurii Acordului Mutual (MAP), Acestea au devenit posibile în urma modificărilor legislative din 2025, facilitând astfel eliminarea dublei impuneri la care au fost supuși contribuabili în urma unor inspecții fiscale, așa cu am observat în cadrul unor asemenea proceduri în care am fost implicați.
Ionuț Simion, Partener PwC România: Inspectorii fiscali au început să se uite cu adevărat la substanța tranzacțiilor
Am ajuns să putem vorbi de ”substance over form” în controalele fiscale, adică inspectorii au început să se uite cu adevărat la substanța unei tranzacții. Trebuie să aducem argumente solide în atenția lor, astfel încât să-i convingem că tranzacțiile au substanță economică.
Cei care ar fi avut un acord de prețuri în avans (APA) în vigoare de la 1 ianuarie 2027 nu ar fi căzut sub incidența prevederii de limitare a deductibilității cheltuielilor cu redevențele, consultanța și managementul, care a fost în vigoare temporar dar a fost eliminata la începutul anului. Totuși, eu vă încurajez să analizați, să vedeți dacă aceste cheltuieli cu serviciile pot reprezenta mai mult de 1%, să solicitați emiterea unui APA care sa va asigure si o protecție privind deductibilitate acelor cheltuieli in cazul in care aceasta măsura va fi reinstaurata, așa cum au lăsat sa se înțeleagă oficialitățile atunci când au comentat pe marginea abrogării acestei prevederi.
O noua găselniță a organelor de inspecție fiscală este aceea că provizioanele care nu pot fi legate în mod direct și-n întregime de cheltuielile aferente sunt considerate venituri impozabile, chiar daca respectivele cheltuieli au fost tratate ca nedeductibile. Chiar daca interpretarea e una mai complexa, raționamentul este principiul că, dacă nu poți să asociezi acel venit cu o cheltuială nedeductibilă unu-la-unu, automat venitul respectiv este impozabil. Avem câțiva clienți care fie sunt în control, fie sunt în instanță. Există și o doză de adevăr in abordarea autorităților fiscale. În primul rând, dacă nu există o bază economica a constituirii provizioanelor respective și, în egală măsura, a reversării lor- majoritatea n-au fost în măsură să arate care a fost baza economică a reversării provizioanelor respective. În al doilea rând, nu este vorba doar de existența unor documente contabile, ci și a unor decizii ale consiliului de administrație, ale conducerii organizației respective care să justifice de ce s-au făcut și anulat acele provizioane.
Guvernatorul BNR spunea acum ceva timp că nivelul împrumuturilor între părți afiliate în România a depășit dublul datoriei publice, ajungând la 273 de miliarde de euro. Ei bine, cum e posibil să fie susținută o astfel de operațiune? Capitolul 10 din ghidul OCDE vine și spune că nu este suficient doar să vorbești de gradul de îndatorare, trebuie să vorbești și de capacitatea de finanțare a organizației, adică care ar trebui să fie resursele proprii pe care o companie să le pună la dispoziție, astfel încât să atragă împrumuturi.
Inge Abdulcair, Director PwC România: Înainte, companiile voiau să depună cât mai repede declarația SAFT, acum miza este ca datele depuse să fie corecte și complete
Acum câțiva ani, când am început călătoria de digitalizare, companiile erau preocupate de implementarea soluțiilor și de obicei, acestea doreau să implementeze cea mai simplă variantă – de exemplu “să apese pe un buton și să depună declarația SAF-T”, dar acum aceleași companii își pun întrebarea… ”am depus declarațiile fără o verificare prealabilă, dar nu știu în fapt care au fost datele raportate din ERP”. Aș spune că miza s-a schimbat, întrucât nu mai este depunerea SAF-T, ci este încrederea asupra datelor deja transmise către ANAF. Noi am dezvoltat o aplicație – SAFT Cross-Check – care arată dacă sunt anumite inconsistențe între datele raportate.
Având în vedere faptul că tema inspecției fiscale este de actualitate, iar aceasta se realizează adesea pe baza unei analize de risc ale cărei criterii nu sunt reglementate prin acte normative, poate fi util să cunoașteți existența anumitor zone de risc. Noi am dezvoltat folosind AI o aplicație prin care putem face o simulare cu privire la zonele în care poate exista un grad de risc pornind de la criterii colectate din date publice – de exemplu, marja raportată la domeniul de activitate, recunoașterea regularizărilor de TVA, diminuarea semnificativă a imobilizărilor corporale și necorporale, nivelul diminuat al costurilor cu personalul, gradul de îndatorare și multe altele.
Discutăm despre serviciile intra-grup de mai bine de 10 ani, dar având în vedere că problema aceasta rămâne de actualitate în cadrul controlului fiscal, cred că ar trebui să schimbăm viziunea de la problemă sau risc la cum ne pregătim mai bine pentru un astfel de control? Am dezvoltat pentru anumite companii o aplicație customizată care facilitează salvarea și arhivarea documentelor justificative pe categorii de servicii și centre de cost, astfel încât atunci când avem nevoie de acestea să poată fi accesate instantaneu.
Mihail Boian, Partener D&B David și Baias: Ne-am întâlnit cu situații în care apărările înaintate de ANAF la Înalta Curte de Casație și Justiție citau prevederi din Codul Fiscal care nu există
Două subiecte de interes au fost discutate în privința disputelor fiscale.
Primul viza potențialele efecte ale controalelor inopinate în privința cărora este cât se poate de clar că singurul motiv pentru care ele au fost demarate la sfârșitul anului trecut a fost ca organele fiscale să salveze anul 2019 de prescripție. Din punctul nostru de vedere, utilizarea controlului inopinat cu singurul scop de a obține înscrierea directă în RUC poate fi considerat un abuz de drept procedural fiscal, având în vedere că această instituție a controlului inopinat a fost deturnată de la scopul ei prevăzut de lege și a fost utilizată pentru a evita intervenirea prescripției. Sigur că, fiind un abuz, el nu se prezumă, ci trebuie dovedit, și atunci va trebui să ne uităm de la caz la caz.
Al doilea viza utilizarea responsabilă a inteligentei artificiale (AI) în disputele fiscale. Am observat din ce în ce mai mult că în practică sunt deseori utilizate date aparent credibile (generate de AI) și exista tendința de a delega prea mult către inteligența artificială, fără o analiză aprofundată a subiectului și o verificare temeinică a rezultatului. Nu e valabil doar pentru noi, specialiști și contribuabili, ci devine din ce în ce mai valabil și pentru ANAF. Am întâlnit situații în care, în apărările formulate la Înalta Curte, ANAF a invocat, cu ghilimele, prevederi din Codul Fiscal care nu există literalmente, dar care le susțineau cauza mănușă. Sau a făcut referire la hotărâri CJUE care există, dar pasajele pe care le cita organul fiscal fie erau trunchiate, fie nu se regăseau deloc în cuprinsul acelei hotărâri. Asemenea tendințe am început să le observăm și în unele decizii de soluționare a contestațiilor și în constatările inspectorilor fiscali de la finalizarea controalelor fiscale.
PwC și D&B au creat un agent AI denumit ”Agentul inspecțiilor fiscale” pe care l-am antrenat pe baza legislației procedurale fiscale, în sens larg, și a formularelor de inspecție fiscală utilizate în mod uzual de noi în cadrul controalelor fiscale. L-am gândit ca pe un ajutor de încredere care să ajute contribuabilii să aibă o reacție rapidă la întrebările inspectorilor fiscali sau ca aceștia să navigheze prin realitățile schimbătoare ale controalelor fiscale într-o manieră educată. Agentul poate răspunde la întrebări punctuale legate de termene, proceduri din controalele fiscale sau opțiuni legale disponibile, și poate ajuta contribuabilii să pregătească cereri sau răspunsuri la solicitări punctuale și rapide ale echipelor de control.
Bogdan Cârpă-veche, Director PwC România: Colaborarea cu prestatorii de servicii trebuie să respecte criteriile de independență pentru a evita reîncadrarea veniturilor ca salarii și impunerea de obligații fiscale suplimentare
În acest panel s-a vorbit despre reîncadrare și principiul substanței economice, și cred că acestea sunt cuvintele cheie și în ceea ce privește controalele efectuate cu privire la veniturile persoanelor fizice.
Important de menționat este faptul ca ANAF a derulat o serie de controale pentru a identifica situațiile de utilizare a unor forme artificiale de colaborare precum contracte de prestări servicii încheiate cu societăți comerciale sau persoane fizice autorizate care nu îndeplinesc condițiile de independență sau de substanță a activității desfășurate. În anumite sectoare precum cel al transportului alternativ controalele sunt derulate la nivel național de către Direcția Antifraudă, care a stabilit obligații fiscale suplimentare importante inclusiv în ceea ce privește taxele salariale. Recent, această campanie a fost replicată în rândul firmelor cu activități de protecție și pază.
Deși focusul ANAF pare sa fie îndreptat la acest moment către sectoarele cu risc fiscal ridicat, nu este exclus ca aspectele legate de corectitudinea formelor de colaborare din perspectiva aplicării tratamentului fiscal corect asupra veniturilor plătite colaboratorilor să fie pe lista controalelor obișnuite ale ANAF. Din această perspectiva, este importantă revizuirea structurilor implementate cu prestatorii de servicii pentru a identifica acele situații în care nu sunt îndeplinite criteriile de independență și a adopta masurile necesare pentru a limita sau elimina riscul de reîncadrare în activitate dependentă.
Pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi, PwC a dezvoltat un instrument de evaluare și monitorizare a relației cu prestatorii de servicii. În baza unor informații privind modul de desfășurare a activității și a relației cu prestatorul de servicii, tool-ul oferă o simulare a riscului de reîncadrare în activitate dependentă pentru fiecare contractor, o evaluare a expunerii fiscale pentru contractorii identificați cu risc mediu și ridicat, centralizarea principalelor arii de risc și un set de recomandări practice pentru limitarea riscului de reîncadrare. Practic, vă puteți uita la fiecare contractor în parte, puteți identifica zonele problematice, și puteți lua măsuri înainte ca ANAF să bată la ușă.
Articol susținut de PwC România