Conferința Anuală de Taxe PwC România 2026: Tehnologia și AI reinventează funcția fiscală și aduc economii de timp substanțiale, dar nevoia de guvernanță este mai mare decât oricând
Funcția fiscală din România traversează o transformare accelerată sub presiunea simultană a digitalizării obligațiilor de raportare și a evoluției rapide a inteligenței artificiale. Aceasta a fost tema centrală a panelului dedicat tehnologiei fiscale din cadrul Conferinței Anuale de Taxe PwC România.
Urmăriți înregistrarea discuției aici:
Noi reglementări precum SAF-T, e-Factura și e-Transport au făcut ca localizarea sistemelor ERP să devină obligatorie, nu opțională. În practică însă, multe companii se lovesc de limitări ale sistemelor de grup sau de sisteme care nu pot fi configurate ușor pentru cerințele locale. Echipele contabile și fiscale rămân sub presiune constantă, între volume tot mai mari de date, raportări tot mai complexe și resurse tot mai limitate.
În acest context, procesul de localizare sau migrare a sistemului ERP nu mai trebuie văzut doar din perspectivă tehnică sau aliniere la cerințele de grup, ci trebuie să aibă în vedere cerințele de raportare locală. Echipele contabile și fiscale trebuie să fie implicate în acest proces pentru a se asigura ca noul sistem ERP acoperă cât mai multe din aceste cerințe.
Acolo unde localizarea completă nu este fezabilă, o alternativă câștigă teren: modelul de managed services. Un prestator extern preia integral funcția contabilă sau fiscală a clientului, oferind nu doar resurse umane, ci și acces la tehnologie și automatizări fără investiție suplimentară – de la procesarea inteligentă a facturilor până la propuneri de înregistrare contabilă generate de algoritmi.
Există însă și o a treia cale: în situațiile în care localizarea acoperă doar parțial cerințele locale, iar serviciile de tip managed services nu reprezintă o opțiune viabilă, companiile pot apela la integrarea tehnologiei în fluxurile interne. Concret, acest lucru presupune identificarea proceselor contabile și fiscale repetitive, consumatoare de timp, și integrarea unor soluții tehnologice care să le preia.
Pe zona de inteligență artificială, discuția a evidențiat trecerea de la AI-ul predictiv la agenți autonomi capabili să execute procese complexe end-to-end, cum sunt reconcilierea automată a documentelor și interpretarea modificărilor legislative. Utilizările AI sunt multiple și chiar nenumărate, trebuie doar sa identificam acele situații în care AI ne poate ajuta și să exploram modul în care obținem cele mai bune rezultate. Principala barieră în adoptare nu este însă tehnologia, ci modul în care oamenii interacționează cu ea: calitatea prompt-urilor și trainingul personalizat fac diferența între rezultate spectaculoase și percepția că „nu funcționează”.
Totuși, în condițiile în care AI-ul a ajuns un „coleg invizibil” în multe organizații, riscurile se materializează și ele: prejudecăți în decizii automatizate, halucinații credibile dar false, pierderi de date confidențiale prin utilizarea necontrolată a tool-urilor disponibile public. AI Act, prima legislație europeană dedicată inteligenței artificiale, prevede cerințe stringente pentru sistemele cu grad ridicat de risc, iar sancțiunile sunt severe. Adoptarea responsabilă a AI nu este opțională, ci strategică.
Principalele declarații ale panelului:
Silvian Milea, Partener PwC România: Transformarea digitală nu mai e un proiect punctual ci un proces continuu
Trăim într-o lume în care presiunea pe eficiență, viteză și adaptabilitate este la cote maxime. Vedem o accelerare continuă a digitalizării obligațiilor de raportare fiscală, vedem o dezvoltare foarte rapidă a tehnologiei și a inteligenței artificiale. Toate acestea au un impact semnificativ asupra funcției fiscale și a modului în care lucrăm. Trebuie să fim agili, să luăm decizii rapide și informate și în același timp să gestionăm volume tot mai mari de date, procese și așteptări, atât interne, cât și externe. Transformarea digitală nu mai este un proiect punctual, nu mai este ceea ce facem anul acesta – este de fapt un proces continuu.
Până acum ne cunoșteați în primul rând pentru consultanța fiscală, dar și noi ne-am transformat. Am depășit granițele serviciilor tradiționale, am dezvoltat noi categorii de produse și servicii care integrează tehnologie, automatizare și gestionarea inteligentă a datelor fiscale. Pentru noi e important să fim alături de clienții noștri acolo unde au cea mai mare nevoie. Astăzi discutăm despre câțiva din pilonii esențiali ai transformării digitale – despre sistemele de gestiune contabilă, care nu mai sunt de mult doar un loc în care introduceam date, ci instrumente care ne ajută să lucrăm mai rapid și mai eficient, despre optimizarea proceselor prin tehnologie și despre inteligența artificială.
Dau un exemplu din experiența noastră: la înregistrarea facturilor, avem un modul care preia factura – poate să vină prin e-Factura, scanată în PDF, prin email, în orice format -, o trimite unui AI care se uită pe ea, recunoaște de la ce furnizor e, ce sume sunt, o trimite automat pe flux de aprobare la client, la aprobatori diferiți în funcție de tipul facturii, iar odată aprobată, creează automat și furnizorul. Și apoi vine un AI, se uită la cum s-au înregistrat facturile în trecut și la ce zice legea și propune și înregistrarea contabilă. Evident, trebuie să se uite și un om la asta, dar procesul de accounts payable, de înregistrare de facturi, pur și simplu este mai rapid, mai flexibil și mai robust din punct de vedere al controlului.
Anca Macovei, Director PwC România: Când avem o întrebare legată de ceva din politica contabilă, nu mai căutăm în sute de pagini ci îl întrebăm pe asistentul AI
Proiecte majore precum SAF-T, e-Factura și e-Transport au propulsat zona de digitalizare a obligațiilor fiscale, iar noi ne dăm seama că nu mai putem s-o facem manual. Cine ar putea să facă SAF-T-ul în mod manual? Vorbim despre foarte multe date, în foarte multe raportări, de cele mai multe ori din aceleași surse. Mai mult decât atât, vorbim și despre o transmitere a acestor date în formate standardizate, în timp real sau într-o perioadă foarte scurtă după închiderea lunară. Cu toții ne-am dori să avem o declarație SAF-T la o simplă apăsare de buton, nu-i așa? Cum am putea îndeplini această dorință? Prin a avea un sistem care respectă toate cerințele locale, prin înregistrări contabile corecte din prima și fără a face procesări manuale în afara sistemului. Localizarea clar nu mai este opțională, iar echipele contabile și fiscale trebuie să fie implicate în acest proces
Avem foarte multe modificări legislative, destul de frecvente, iar pe noi și pe clienții noștri ne-ar ajuta să știm cât mai rapid ce s-a modificat, când s-a modificat, care este impactul, ce trebuie să raportăm. Am dezvoltat agenți AI pe anumite categorii de legislație, astfel încât să ne ajute să interacționăm mult mai repede cu legislația și să știm exact ce trebuie să raportăm și când. Funcționează și funcționează foarte bine. Un alt exemplu: avem foarte multe proceduri și politici interne, foarte multe documente. Am dezvoltat și implementat agenți care ne ajută să interacționăm cu politicile interne. Gândiți-vă cât de bine este în momentul în care avem o întrebare legată de ceva din politica contabilă și în loc să căutăm în zeci sau sute de pagini, îl întrebăm pe asistentul nostru AI pentru politici interne cum ar fi mai bine să rezolvăm problema.
Dacă ne uităm la discuția noastră despre tehnologie și AI astăzi, cred că mesajul esențial este clar: tehnologia și AI nu mai sunt nice to have – sunt deja instrumente care ne permit să fim mult mai agili și mult mai rapizi. Cu siguranță, dacă implementăm așa cum trebuie, dacă avem încredere că funcționează și dacă îl folosim responsabil, AI-ul ne poate ajuta. Potențialul este nelimitat, trebuie doar să ne uităm la sistemele și procesele noastre pentru a identifica zonele unde AI chiar ne poate fi de folos. Din punctul nostru de vedere, tehnologia și AI nu ne vor înlocui – cu siguranță ne vor amplifica și ne vor ajuta să fim mai eficienți.
Rareș Stănescu, Director PwC România: Cele mai mari probleme legate de adopția AI pe care le vedem în zona financiară sunt legate de prompt-uri și de analiza rezultatelor
Este clar că în momentul de față, când vorbim despre AI, nu mai vorbim despre o tendință, ci vorbim despre ceva ce ar trebui să fie sau este deja în strategia tuturor. Ne ajută să simplificăm procese, să le eficientizăm, să avem acces rapid la date și să extragem insights din acele date, pentru a facilita decizii rapide de business. Sunt convins că marea parte aveți deja acces la acei asistenți pe care îi vedem în Microsoft, în suita Office sau SAP. De exemplu, noi îl folosim în zona de due diligence, în momentul în care extragem din contracte rapid anumite clauze și le începem să le comparăm, după care identificăm niște red flags. Saving-ul de efort este semnificativ. De asemenea, sistemele complexe ERP și sisteme de document management ne oferă accesul la acești agenți sau asistenți care ne pot facilita găsirea documentelor.
Noi am implementat o soluție care se cheamă CFO Advisor, care te ajută să faci o analiză deep-dive pe datele companiei. Se conectează atât la internet, cât și la bazele de date ale companiei, separă aceste informații, și poți să faci analize financiare și să mergi în zona de what-if – nenumărate situații pe care poți să le explorezi. Totul este făcut cu o suită de agenți care conlucrează, nu doar un agent. Aceasta este zona în care ne îndreptăm – cum vor conlucra agenții.
Cele mai mari probleme de adopție pe care le vedem în zona financiară constau în faptul că tehnologia este acolo, funcționează, dar noi nu ne raportăm încă la ea așa cum ar trebui. Prompt-urile sunt o problemă – felul în care interacționăm cu tehnologia pe de o parte, și pe de altă parte felul în care analizăm output-ul. Majoritatea persoanelor spun că nu funcționează. De fapt, tehnologia funcționează – important este cum te raportezi la ea.
Robert Gîrdoc, Director PwC România: Există un risc foarte mare ca proiectele de AI să se blocheze sau să fie implementate fără control din cauza problemelor de guvernanță
Cred că merită să ne uităm nu doar la ce putem face cu AI, ci și la cum îl folosim. Riscurile sunt mult mai variate – de la bias în decizii, la halucinații care sunt informații ce par perfect credibile dar care în realitate sunt false, lipsa de interpretabilitate la nivelul acestor sisteme, și poate cel mai important și cel mai subtil din punctul meu de vedere este tendința oamenilor de a delega uneori prea mult către aceste sisteme, fără să ne mai punem semne de întrebare față de rezultatele sau output-urile pe care le generează – putând cauza expuneri foarte mari, atât la nivel personal, cât și la nivel profesional. Toate astea pot afecta reputația și expunerea financiară a unei companii foarte rapid. De aceea spun că un cadru responsabil nu e un obstacol – e fundația care face inovația sustenabilă.
Vedem o lipsă de claritate la nivelul guvernanței și un decalaj de înțelegere. Managementul vrea să adopte AI, dar nu știe ce întrebări să pună. Echipele tehnice înțeleg modelele, dar nu știu care sunt riscurile de compliance sau riscurile reputaționale. Și dacă ajungem într-un context în care business-ul vrea viteză, iar oamenii din risk și compliance cer prudență, există un risc foarte mare ca proiectele să se blocheze sau să fie implementate fără control. Pe de altă parte, vedem o creștere exponențială a fenomenului de shadow AI – foarte mulți angajați interni care utilizează modele bazate pe inteligența artificială pe cont propriu, mărind gradul de expunere prin introducerea datelor cu caracter senzitiv, confidențial, date ale clienților, rapoarte financiare, prin aceste tool-uri fără control.
Cerințele AI Act sunt foarte ample – de la nivelul de calitate și relevanță al datelor, modul în care sunt supravegheate aceste modele, măsurile tehnice de securitate pe care le implementăm, modul în care sunt inventariate și gestionate. O lipsă de control asupra acestor aspecte poate cauza amenzi foarte mari – până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală, oricare este mai mare. Și spre deosebire de GDPR, unde multe companii au așteptat să vadă cum se aplică, aici semnalul este clar: pregătirea din timp nu e opțională, e strategică.
Articol susținut de PwC România