Balcanii la masa energiei: între gazoductele viitorului și răbdarea pe terminate față de Bruxelles

Coridorul Vertical de Gaze reprezintă o „schimbare de paradigmă istorică uriaşă” pentru Europa de Sud-Est, fiind un proiect care „înseamnă mult mai mult decât dimensiunea sa economică” și „are efecte uriașe” pentru cultura unei regiuni care a fost divizată de-a lungul secolelor de războaie și de separaţia Occident – Est. Aceasta este evaluarea făcută de ministrul grec al Energiei și Mediului, Stavros Papastavrou, la conferința intitulată „Energy Transition Summit”, organizată, joi, la Atena de Financial Times și ziarul „Kathimerini”.

Potrivit lui Papastavrou, energia are dimensiunea magică de a uni țări care nu au învățat să coopereze.

Nevoia de „pragmatism energetic”

Papastavrou a subliniat, de asemenea, nevoia de „pragmatism energetic”, deoarece – așa cum a spus el – în ciuda ataşamentului față de tranziția verde, nu putem ignora necesitatea securității energetice, pe care combustibili precum gazul natural o pot asigura. El a adăugat că Europa abordează tranziția către energia curată de ani de zile dintr-o perspectivă etică, dar aceasta nu este o chestiune de etică.

„Evident, direcția și obiectivul energiei curate există pentru noi toți. Iar Grecia, în ciuda a zece ani de criză economică fără precedent, și-a redus emisiile de CO2 cu aproape 50% în ultimii douăzeci de ani. Așadar, suntem pe deplin dedicați acestui lucru (…). În același timp, însă, nu putem ignora faptul că natura discontinuă a energiei din surse regenerabile creează un risc pentru securitatea energetică a regiunii, a țării. Așadar, avem nevoie de energie de bază (baseload energy). Iar pentru Grecia, aceasta este reprezentată de hidrocarburi”, a declarat ministrul grec.

Papastavrou și-a exprimat speranța că zona „Asopos” din Marea Ionică ar putea deveni a treia din Europa care furnizează, dintr-un stat membru al UE, hidrocarburi (adică gaze naturale) pentru mixul energetic al continentului, amintind în același timp de proiectul „Neptun” din România („va fi operațional în 2027”) și zăcământul „Aphrodite” din Cipru.

În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, el a subliniat că Grecia a înregistrat o creștere rapidă, iar acum peste 50% din electricitate provine din surse regenerabile.

În final, ministrul a vorbit despre necesitatea ca UE să realizeze integrarea și includerea Balcanilor atât în structurile europene în general, cât și în mod special în piața energetică. „Toate țările au depus eforturi mari pentru a se armoniza cu reglementările UE (în sectorul energetic). Prin urmare, este complet inacceptabil ca acum, după ce prima țară (Serbia) a ajuns la final, Comisia să spună «ei bine, nu suntem pregătiți să vă evaluăm»”, a mai spus ministrul grec al energiei.

Bozinovska (Macedonia de Nord): Interconectorul cu Grecia va fi gata în vara anului 2027

Interconectorul de gaze naturale Grecia-Macedonia de Nord (IGNM) ar urma să fie gata în vara anului 2027, conform evaluării ministrului Energiei, Minelor și Resurselor Minerale din Macedonia de Nord, Sanja Bozinovska.

„Am început construcția interconexiunii cu Grecia anul trecut cu primii 1,2 bcm (miliarde de metri cubi) și se pare că vom ajunge la 2,8. Partea bună este că aceste conducte vor fi hydrogen-ready (n.d. pregătite să primească şi hidrogen). Avem o comunicare foarte bună cu colegii noștri greci. Cred că până la sfârșitul lunii vom invita reprezentanți ai companiei DESFA să vadă la fața locului cum merg lucrurile. Iar anul viitor, până în iunie sau iulie, plănuim să finalizăm proiectul. Sperăm că anul viitor va fi gata, chiar şi dacă va fi întârziat cu o lună sau două”, a mai spus Sanja Bozinovska.

Handanović (Serbia): Întârzierile sunt costisitoare

Ministrul Minelor și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović a subliniat necesitatea accelerării proceselor de unificare a pieței energetice, deoarece întârzierile sunt costisitoare, atât pentru Balcani, cât și pentru UE. „Peninsula Balcanică nu poate fi izolată de restul Europei. (…) Trebuie să ne asigurăm că aceste obstacole sunt eliminate. (…) Prin urmare, noi toți – inclusiv UE – trebuie să fim mai rapizi la nivel colectiv, deoarece să aștepţi trei ani pentru integrarea pieței este exagerat de mult”, a spus ministrul sârb, adăugând că piețele fragmentate nu aduc beneficii Europei, care trebuie să fie mult mai hotărâtă și mai clară în obiectivele sale.

„UE dorește să realizeze decarbonizarea, în regulă. Dar nu în detrimentul securității energetice, care este în prezent amenințată. (…) Toată lumea – membri și nemembri ai UE – este de acord că trebuie să ne interconectăm, să reducem prețurile, să devenim mai competitivi – iar acest lucru nu se întâmplă. (…) S-au făcut pași, dar trebuie să fim mai rapizi. Nu ne putem pierde în birocrație excesivă”, a subliniat Handanović.

Ea a anunțat că Serbia intenționează să investească 14,4 miliarde până în 2035 în infrastructura energetică, urmărind în același timp creșterea capacității transfrontaliere de la 4.000 MW la 6.000 MW. „Cu trei interconexiuni viitoare, vom avea aproximativ 4bcm (miliarde de metri cubi) de gaze, ceea ce va fi suficient pentru nevoile Serbiei.

Dar odată cu infrastructura regională și conductele de gaze care trec prin Serbia, ne vom asigura că putem transporta un total de 20-25 miliarde de metri cubi prin Serbia, din sud spre nord.” Ministrul sârb a mai spus că țara avansează și în sectorul energiei nucleare, cu perspectiva de a începe construcția proiectelor aflate în plan în 2032-2033.

Karakaçi (Albania): Facem „lucrările” pe care UE ni le cere, dar nu vedem beneficiile

Acordul pe termen lung semnat la sfârșitul lunii aprilie cu o companie greacă pentru furnizarea de GNL (gaz natural lichefiat) american către Albania și transformarea părţii de sud-est a ţării într-un hub de gaze sunt evoluţii benefice în primul rând pentru securitatea energetică a Albaniei, dar și pentru regiunea mai largă, a spus Enea Karakaçi, ministrul Infrastructurii și Energiei din Albania (referindu-se la recentul acord comercial pe 20 de ani dintre filiala grupului AKTOR – AKTOR LNG USA – și ALBGAZ, o companie albaneză de gaze naturale deținută 100% de stat).

„Albania este, de asemenea, un simbol destul de bun pentru ceea ce UE dorește să realizeze, adică să aibă 100% surse regenerabile de energie. Beneficiem noi de acest lucru? Din păcate, nu. De ce? Pentru că, dacă ne uităm la directiva UE privind CBAM (Regulamentul privind gestionarea frontierelor cu carbon), Albania are o taxă zero pe carbon. Teoretic, ar trebui să fim norocoșii de la această masă.

Cu toate acestea, ceea ce vedem este că, deoarece regulile nu au fost încă puse în aplicare, nu beneficiem de acest lucru. (…) Așadar, încercăm să facem toate «sarcinile» pe care UE ni le-a atribuit, le facem cu plăcere. Dar, pe de altă parte, vezi o contraparte neîntruchipată de nicio persoană care este foarte strictă cu regulile, dar nu îți oferă nici măcar o «bomboană»”, a spus el, subliniind în același timp necesitatea unei integrări suplimentare a pieței energetice.

Junghietu (Moldova): Conexiunile transfrontaliere sunt o salvare în perioade de criză

Importanța conexiunilor energetice transfrontaliere în perioade de criză a fost subliniată de ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, menționând că țara sa a fost expusă crizelor energetice și utilizării energiei ca armă împotriva ei timp de trei decenii.

„Cel mai recent eveniment a avut loc pe 23 martie, când Rusia a vizat infrastructura Moldovei, principala linie interconectoare de înaltă tensiune cu România, aflată pe partea ucraineană”, a remarcat el, adăugând că acest eveniment a demonstrat cât de importantă este consolidarea interconexiunilor transfrontaliere, deoarece datorită cooperării internaționale cu cei cinci Operatori de Sistem de Transport din regiune – România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria – țara sa a reușit să evite o pană de curent. Junghietu a făcut o referire amplă la cele trei proiecte energetice majore pe care țara sa le are în derulare, pentru a-și limita dependențele structurale de energie și a-și spori interconexiunile.

Kvrivishvili (Georgia): Rolul Georgiei în securitatea energetică a Europei este crucial

Mariam Kvrivishvili, ministrul Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia, „vede” Georgia drept o verigă inseparabilă în securitatea energetică a Europei, menționând că ţara joacă un rol crucial în susținerea sectorului energetic al UE și a independenței sale energetice, printr-o serie de conducte și infrastructură care trec pe teritoriul său. „Am lansat un proiect emblematic, cablul submarin al Mării Negre, pentru care suntem deosebit de încântați că am primit statutul PMI – Proiect de Interes Mutual – din partea UE la sfârșitul anului 2025. Aceasta înseamnă că energia electrică produsă în Georgia va fi conectată direct la piețele Uniunii Europene, cu o capacitate de 1.300 MW”, a remarcat ministrul georgian, adăugând că acest cablu submarin face parte și din Coridorul Verde de energie.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)