Skip to content
Articol susținut de MedLife

Prediabetul este semnalul pentru schimbarea drastică a stilului de viaţă. Medic diabetolog: „Dieta alimentară şi sportul trebuie adoptate pentru totdeauna!”

Smile Media

Din cauza alimentaţiei nesănătoase şi a sedentarismului, în acest moment, 1 din 10 români are diabet zaharat şi 3 din 10 suferă de prediabet. Potrivit studiilor, aproximativ 20% dintre pacienţi nu sunt diagnosticaţi cu această boală, deşi potrivit contextului clinic în cazul acestora există indici clari ai afecţiunii. Şi mai îngrijorător este faptul că până în 2030, peste 10% din populaţia ţării noastre va suferi de diabet. Din păcate, studiile arată că, în general, 50% dintre persoanele diagnosticate cu prediabet vor ajunge la diabet pentru că nu vor lua măsuri. Ancuţa Frigioi, medic specialist în diabet şi nutriţie în Hyperclinica MedLife Constanţa ne asigură că diabetul poate fi prevenit dacă în fiecare an ne-am face câteva analize de sânge şi o ecografie abdominală, iar în situaţia în care avem risc crescut pentru această boală ne vom schimba stilul de viaţă. 

Cum acţionează zahărul asupra organismului uman

Diabetul zaharat de tip 2 este cea mai comună formă de diabet fiind caracterizată de rezistenţa la insulină după ce pacientul, vreme de mulţi ani, a dus un stil de viaţă nesănătos, sedentar. Dar zahărul consumat în exces nu este singurul responsabil de rezistenţa la insulină, spune medicul diabetolog Ancuţa Frigioi. 

“Zahărul este periculos pentru sănătate. Doar că nu este singurul periculos. În primul rând, contează frecvența cu care îl consumăm. Diabetul nu apare când descoperim o glicemie crescută, ci s-a instalat cu mult înainte. Boala începe într-un loc pe care aproape nimeni nu îl verifică- la nivelul insulinei. Imaginați-vă o persoană obișnuită care dimineața bea o cafea cu zahăr. Mai mănâncă și ceva dulce pe lângă. Zahărul ajunge repede în sânge și crește glicemia, iar corpul reacționează imediat. 

Pancreasul începe să secrete insulină. Glucoza intră în sânge și devine energie, ceea ce totul este perfect pentru moment. Dar, dacă pacientul nu face mișcare, energia nu este consumată și corpul o stochează sub formă de grăsime. În ficat, sub formă de glicogen, care practic este o rezervă limitată. Din păcate asta se întâmplă zilnic, nu numai o dată. Iar zahărul este în foarte multe alimente pe care le consumăm pe parcursul unei zile. Pancreasul va fi obligat să secrete din ce în ce mai multă insulină, iar când corpul este suprasolicitat, celulele încep să răspundă mai slab la insulină şi apare rezistenţa la insulină”, a explicat medicul diabetolog. 

Înlocuitorii zahărului, o soluţie pe termen scurt

Totodată, pe lângă produsele cu zahăr, în fiecare zi vom consuma şi fast-food , sucuri, etc, toate acestea creând pe termen lung, începutul de diabet atunci când sunt mâncate în exces şi nu facem mişcare pentru a arde aceste calorii. 

“Eu le spun pacienţilor mei care au prediabet sau un risc de prediabet că trebuie schimbat cu totul comportamentul, pentru toată viaţă. Dacă doar ne păcălim cu produse cu eticheta Zero Zahăr sau cu înlocuitori de zahăr artificial nu rezolvăm problema. Dacă analizăm îndulcitorii precum aspartam sau sucraloză, aceştia nu cresc glicemia, dar păstrează gustul acela de dulce şi practic păcălesc creierul, dar senzaţia de foame apare mai devreme şi pofta de dulce creşte. Xylitolul sau eritritolul au un impact glicemic mai mic decât zahărul, dar pot produce disconfort digestiv. 

Avem și varianta naturală- stevia- care este mai bună metabolic decât celelalte. Problema este că se schimbă ingredientul, dar nu comportamentul. Înlocuitorii de zahăr nu rezolvă problema metabolică. În plus, vom avea tendinţa de a consuma mai mult, crezând că nu are zahăr. O dietă echilibrată înseamnă să reduc atât cantitatea, cât şi frecvenţa consumului de dulce. E de preferat să consum o pătrăţică de ciocolată neagră, decât un litru de băutură răcoritoare cu eticheta Zero Zahăr. Sucurile sunt un accelerator metabolic al diabetului”, a precizat medicul. 

Foarte important este şi momentul zilei în care consumăm ceva dulce.

“Dacă facem un terci de dimineață, spre exemplu, cu 40 de grame de ovăz cu iaurt cu 2% grăsime, mai slab și mai bogat în proteină, la care adaugăm câteva fructe de pădure sau banană este în regulă, dar dacă pe parcursul zilei mai bem un suc, mai mâncăm şi nişte ciocolată, nu e bine. Degeaba avem un stil de viață sănătos în prima parte a zilei, dacă spre seară nu mai ținem cont”, explică doctorul Ancuţa Frigioi. 

Investigaţii medicale pentru prevenirea diabetului

Grăsimea acumulată pe abdomen este un semnal de urgenţă, mai spune medicul. Dacă până atunci nu ne-am făcut analizele uzuale, pentru a nu ajunge la diabet, ar fi timpul să luăm măsuri şi să vedem în ce situaţie ne aflăm. 

“Când apare această adipozitate abdominală ne putem gândi la rezistenţa la insulină. Pancreasul produce din ce în ce mai multă insulină atunci când mâncăm nesănătos. Și apare un paradox. Pacientul are glicemie normală şi nu îşi face griji. Dar insulina este crescută și aici, de fapt, este faza invizibilă a diabetului. Ca să ne dăm seama cum stăm ar trebui să facem mai multe analize de sânge cum ar fi: glicemie a jeun, luată dimineaţă pe nemâncate, hemoglobina glicozilată, indicele HOMA care ne arată rezistenţa la insulină, testul de toleranță la glucoză, care este subutilizat, profilul lipidic complet, transaminazele, creatinina, uree sumar de urina, ecografie abdominala- să vedem dacă ficatul e gras- adică suferă de steatoză hepatică, steatohepatita non-alcolică care poate duce către fibrozare, ulterior către o ciroză şi chiar către un hepatocarcinom.  Mai trebuie să vedem valorile pentru acidul uric, proteina C-reactivă, pentru că este un marker al inflamației. În cazuri selectate putem să luăm Peptid C care ne arată câtă insulină produce pancreasul,insulina şi anticorpii pancreatici pentru diferențierea tipurilor de diabet”, a subliniat diabetologul. 

Prediabetul se tratează prin schimbarea stilului de viaţă

Dacă analizele indică un prediabet, în primă fază, medicul recomandă regimul alimentar însoţit de mişcare fizică regulată, măsuri care trebuie să devină un stil de viaţă pe termen lung. 

“Burta aceea nu este doar inestetică, este metabolică. Organismul a transformat trigliceridele în grăsime. Grăsimea nu este doar pe burtă, ci şi pe interior. În faza de prediabet recomand pacienţilor o dietă alimentară hipocalorică, care ar trrebui să devină ulterior stil de viaţă, pentru că doar aşa se vor menţine sănătoşi. Corpul nostru are memorie metabolică. Și întotdeauna el va dori să se întoarcă la greutatea la care se simțea cel mai bine, chiar dacă din punct de vedere medical nu era în regulă. În funcție de fiecare pacient în parte, resetarea memoriei metabolice este diferită ca timp. 

Mişcarea şi consumul de proteine sunt absolut necesare în procesul de slăbire pentru a nu pierde masa musculară. Ficatul produce glucoză, iar mușchiul consumă. În plus, o dată cu înaintarea în vârstă, masa musculară scade. Recomand exerciţii cardio, dar şi ridicare de greutăţi ”, explică dr. Ancuţa Frigioi.  

Scăderea ponderală nu este un proces uşor, spune medicul diabetolog. Pacientul trebuie să fie conştient de pericolul pe care îl presupune diabetul, să fie conştiincios şi perseverent cu măsurile recomandate. 

“Diabetul zaharat este o boală foarte parşivă care afectează toate organele, de la ochi până la nervi. Mai rău este că se instalează pe nesimţite, adică pacientul se simte bine, nu îl doare nimic de cele mai multe ori şi de aici apare şi rezistenţa la regimul alimentar. Prediabetul este momentul în care trebuie să înţeleagă că i se mai dă o şansă la sănătate prin schimbarea modului de viaţă. Dacă are norocul să nu fie nevoie să recomandăm şi medicamente pentru o rezistenţă severă la insulină, mergem pe dietă alimentară şi sport care trebuie adoptate pentru totdeauna, dacă vrea să rămână sănătos. 

Eu le explic mereu pacienţilor mei că aceste măsuri trebuie menţinute pe termen lung. Când scad în greutate se observă şi o scădere a hemoglobinei glicozilate, indicele HOMA scade și el. La fel, se va vedea la ecografie că un ficat steatozic de grad 3 ajunge la un ficat steatozic de grad 2. Dar toate aceste modificări se menţin doar dacă ei adoptă acest stil de viaţă pentru totdeauna. 

Nu este deloc uşor pentru o persoană care e obişnuită să mănânce gras, mult, dulce etc. să slăbească 10-15 kg. De multe ori e nevoie şi de ajutorul unui psiholog. Eu empatizez cu pacienţii mei şi nu le tai de tot preferinţele, dar le reduc. Dacă înainte, pacientul bea 2 litri de băuturi carbogazoase pe zi, scădem la un pahar pe care să-l împartă cum doreşte toată ziua. În dietă apare şi o stare de depresie, pacientul devine apatic pentru că el îşi lua starea psihică de bine din acele alimente. Dacă este prea greu, va renunţa”, explică medicul diabetolog. 

Cât despre sport, medicul spune că şi aici există o capcană pentru că mulţi pacienţi sunt tentaţi să mănânce mult după ce au ars calorii prin mişcare susţinută. Este indicat să consumăm proteină de înaltă calitate, după efortul fizic susţinut, pentru a reface fibra musculară şi să ne hidratăm cât mai bine. 

Prevenţia diabetului prin teste genetice 

Deloc de neglijat în bolile de nutriţie este componenta genetică. Dr. Ancuţa Frigioi precizează că riscul de diabet este mult mai mare la o persoană care are în familie cazuri de diabet şi obezitate. 

“Prevenţia pentru pacienţii care au în familie cazuri de obezitate şi diabet trebuie să fie şi mai mult luată în serios. La fel în bolile cardiace care de multe ori derivă din creşterea ponderală. Inclusiv profilul lipidic poate fi moștenit genetic. Pentru că noi din asta suntem construit, dintr-un ADN genetic. Beta thalasemia este şi ea o boală moştenită,  Testele genetice cum este şi cel lansat de MedLife, Longevity 100+, sunt foarte bune pentru că te ajută să previi, iar prevenţia este cea mai importantă”, a conchis medicul diabetolog. 

***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife