Legătura dintre vaccinurile obișnuite și riscul de demență. Ce spun cele mai noi studii

Vaccinul gripal, medicamentele pentru inimă și unele tratamente pentru diabet par să fie benefice și pentru creier. Cercetătorii încearcă să afle dacă protecția cognitivă este reală sau doar o coincidență statistică.

Un studiu publicat în aprilie 2026 în revista Neurology a arătat că persoanele de peste 65 de ani care au primit o doză mai mare de vaccin gripal au avut un risc de boală Alzheimer cu aproape 55% mai mic decât cele vaccinate cu doza standard. Alte cercetări au observat, de asemenea, că vârstnicii vaccinați împotriva gripei au fost diagnosticați mai rar cu demență în anii următori decât cei care nu se vaccinau în mod regulat.

Vaccinul gripal nu este singurul tratament uzual intrat în atenția oamenilor de știință. Cercetătorii urmăresc și vaccinul împotriva zonei zoster, statinele, medicamentele pentru tensiune, antiinflamatoarele și unele terapii pentru diabet. Toate au fost asociate, în grade diferite, cu un risc mai mic de declin cognitiv.

Dificultatea pe care o întâmpină specialiștii este să stabilească dacă aceste medicamente protejează cu adevărat creierul sau dacă legătura observată este întâmplătoare. Cele mai multe dovezi provin din studii observaționale, care urmăresc populații mari de-a lungul anilor, dar nu reușesc să izoleze complet efectul unui singur factor.

O doză mai mare de vaccin gripal, asociată cu un risc mai mic de boală Alzheimer

Mai multe studii au arătat, în ultimii ani, că adulții vaccinați împotriva gripei ajung mai rar să fie diagnosticați cu demență. Într-una dintre cercetări, riscul a fost cu 40% mai mic. Cercetătorii nu știau însă dacă rezultatul reflectă un efect real al vaccinului sau comportamentul oamenilor care aleg să se vaccineze.

„Persoanele care obișnuiesc să se vaccineze sunt cele care merg la medic și apoi îi urmează recomandările, își iau pastilele pentru tensiune și pentru colesterol, care, la rândul lor, reduc riscul de demență Alzheimer”, a explicat dr. Paul Schulz, profesor de neurologie la UTHealth Houston din SUA și coordonatorul noului studiu. Cu alte cuvinte, cei vaccinați au adesea un profil medical diferit de cei nevaccinați, iar acest lucru face greu de separat beneficiul vaccinului de restul obiceiurilor care le protejează sănătatea.

Noul studiu publicat în Neurology a fost realizat tocmai pentru a separa efectul vaccinului de profilul pacienților. Toți participanții primiseră vaccinul antigripal, astfel că cercetătorii nu au mai comparat persoane vaccinate cu persoane nevaccinate, ci doza standard cu o doză mai mare.

Persoanele care au primit doza mai mare de vaccin, recomandată de obicei după 65 de ani și de aproximativ patru ori mai concentrat decât varianta standard, au avut un risc de boală Alzheimer cu aproape 55% mai mic. În studiile anterioare, vaccinarea antigripală obișnuită fusese asociată cu un risc de demență Alzheimer cu aproximativ 40% mai mic, comparativ cu lipsa vaccinării. Dr. Schulz a precizat că această relație între doză și efect susține ideea că protecția este oferită de vaccin.

Studiul realizat de dr. Schulz și echipa sa de la McGovern Medical School s-a bazat pe date de la sute de mii de pacienți și continuă o serie de cercetări începute în urmă cu mai mulți ani.

Vaccinul pentru zona zoster, efect de protecție similar

Dintre toate vaccinurile cercetate, cel împotriva zonei zoster are de cele mai convingătoare date. Studiile realizate în mai multe țări au arătat că persoanele vaccinate au un risc de demență cu 15-20% mai mic. Multe cercetări au vizat o variantă mai veche a vaccinului, însă cel puțin un studiu indică un posibil beneficiu și pentru Shingrix, vaccinul mai nou, folosit astăzi pe scară largă. Atât vaccinul împotriva zonei zoster, cât și cel gripal par să fie asociate cu o protecție mai vizbilă la femei.

În Țara Galilor, dreptul de a primi vaccinul împotriva zonei zoster a fost stabilit în funcție de data nașterii. Persoanele născute înainte de 2 septembrie 1933 nu erau eligibile, în timp ce persoanele născute în acea zi sau după ea puteau primi vaccinul. S-au format astfel două grupuri aproape identice, despărțite de o diferență de vârstă de câteva zile, dintre care unul a avut acces la vaccin, iar celălalt nu. Această separare aproape aleatorie ține locul unui studiu clinic riguros și reduce riscul ca rezultatul să fie explicat prin obiceiuri medicale, stil de viață sau acces diferit la îngrijire.

Analiza programului din Țara Galilor, publicată în Nature, a scos la iveală că vaccinul împotriva zonei zoster a redus cu aproximativ o cincime numărul diagnosticelor noi de demență, pe o perioadă de urmărire de șapte ani.

„În datele noastre, semnalul a fost foarte puternic, clar și constant. Cred că, în acest moment, dovezile indică destul de convingător o relație de cauzalitate”, a declarat dr. Pascal Geldsetzer, epidemiolog la Stanford, SUA, care a coordonat o parte dintre aceste cercetări. Echipa sa a obținut între timp rezultate asemănătoare folosind date din Anglia, Australia, Noua Zeelandă și Canada, țări cu programe de vaccinare construite după reguli similare.

Există câteva ipoteze despre cum ar putea vaccinurile să reducă riscul de demență. Prima ține de inflamație, un mecanism implicat în apariția și evoluția demenței. Dacă vaccinul previne infecția, poate reduce și reacția inflamatorie produsă de organism. În cazul zonei zoster, explicația pare cu atât mai plauzibilă cu cât virusul se înmulțește la început în sistemul nervos și poate produce inflamație în creier. A doua ipoteză pornește de la ideea că vaccinurile ar putea schimba răspunsul sistemului imunitar într-un mod care influențează creierul și îl face mai rezistent la procesele asociate declinului cognitiv.

Medicamentele pentru colesterol și hipertensiune

Mai multe studii au constatat că atât statinele, cât și medicamentele pentru hipertensiune sunt asociate cu un risc de demență cu 10-15% mai scăzut. Mulți cercetători cred că explicația ține de felul în care aceste medicamente țin sub control tensiunea și colesterolul, doi factori de risc cunoscuți pentru demență. Totuși, legătura nu este ușor de interpretat pentru că persoanele care își iau constant tratamentul prescris au de multe ori și alte obiceiuri sănătoase care le-ar putea reduce riscul.

Majoritatea studiilor au urmărit ce se întâmplă cu pacienții în timp, fără să poată izola complet efectul medicamentului. Au existat însă și cercetări în care tratamentul a fost testat mai strict, iar rezultatele au fost diferite de la un medicament la altul.

O cercetare amplă publicată în 2025, în Nature Medicine, a inclus aproape 34.000 de persoane de peste 40 de ani cu hipertensiune netratată, din 326 de sate din China. În jumătate dintre sate, pacienții au fost ajutați să înceapă tratamentul pentru tensiune, iar dozele au fost ajustate până când valorile au coborât sub 130/80 mmHg.

Intervenția a fost coordonată de lucrători comunitari fără pregătire medicală, instruiți special pentru acest program. În celelalte sate, oamenii au primit îngrijirea obișnuită. După patru ani, în grupul în care tensiunea a fost controlată mai strict, riscul de demență a fost cu 15% mai mic, iar riscul de afectare cognitivă fără demență – cu 16% mai mic.

Rezultatele nu au fost însă la fel de convingătoare în cazul statinelor. Un studiu din 2009, care a inclus persoane cu boală vasculară sau cu risc cardiovascular ridicat, nu a arătat un beneficiu clar în prevenirea declinului cognitiv.

Unele antiinflamatoare

Cum inflamația din creier contribuie la apariția bolii Alzheimer, medicamentele care o reduc ar putea, teoretic, să scadă și riscul de demență. Un amplu studiu de sinteză coordonat de cercetători de la Cambridge și Exeter, din Marea Britanie, care a analizat date de la peste 130 de milioane de persoane, a inclus antiinflamatoarele printre clasele de medicamente ce ar putea reduce riscul de demență. David Llewellyn, profesor de epidemiologie clinică la University of Exeter Medical School și coordonatorul analizei, spune că această explicație are susținere biologică.

Rezultatele studiilor nu sunt însă uniforme. În cazul antiinflamatoarelor nesteroidiene, unele cercetări au găsit un risc mai mic de demență la persoanele care folosesc ibuprofen, altele nu au găsit nicio asociere, iar unele au indicat chiar un risc mai mare. O analiză publicată în 2020 a concluzionat că nu există dovezi suficiente pentru folosirea aspirinei sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene în prevenirea demenței.

Unele medicamente pentru diabet

Diabetul se asociază cu un risc crescut de demență, iar unele tratamente pentru diabetul de tip 2 par să reducă modest acest risc. Este vorba despre metformin și despre o clasă de medicamente numită inhibitori SGLT2, deși unele studii nu arată niciun efect asupra creierului. Beneficiul posibil s-ar datora capacității acestora de a ține sub control insulina și glicemia, care influențează sănătatea celulelor din creier. Alte date, mai ales din studii pe animale, indică o posibilă reducere a inflamației și a acumulării de beta-amiloid, proteina asociată cu boala Alzheimer. Studiile clinice care testează aceste ipoteze la pacienți sunt încă în desfășurare.

Discuția s-a mutat în ultimii ani asupra medicamentelor din clasa GLP-1, folosite în diabet și obezitate. Unele studii observaționale au arătat că persoanele cu diabet tratate cu astfel de medicamente au fost diagnosticate mai rar cu boala Alzheimer, în unele raportări riscul fiind cu până la 45% mai mic. Pornind de la aceste rezultate și de la experimente pe șoareci, două studii clinice au testat recent dacă o formă orală de semaglutidă, substanța din Ozempic, poate încetini declinul cognitiv la pacienții cu demență Alzheimer. Rezultatele nu au confirmat ipoteza. Medicamentul nu a adus un beneficiu măsurabil, iar așteptările legate de folosirea terapiilor GLP-1 ca tratament pentru această afecțiune degenerativă s-au temperat. Rămâne de stabilit dacă ele pot reduce riscul de demență înainte ca boala să apară, nu după instalarea ei.

Deocamdată, niciunul dintre aceste medicamente nu este recomandat oficial ca metodă de prevenire a demenței la persoane care nu au o altă indicație pentru ele. Cercetătorii insistă asupra diferenței dintre o asociere observată în studii și o relație de cauzalitate dovedită.

Vaccinul gripal și cel împotriva zonei zoster au, în acest moment, unele dintre cele mai interesante date privind o posibilă protecție cognitivă, mai ales datorită programelor de vaccinare care au permis comparații apropiate de logica unui studiu clinic.