Opt conservanți asociați cu risc mai mare de hipertensiune. De ce apare pe listă și vitamina C

Conservanții din alimentele procesate, inclusiv unii percepuți drept inofensivi, ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății cardiovasculare decât se credea până acum. Cercetătorii atrag atenția că problema nu se limitează la mezeluri sau alimente ultraprocesate, substanțele riscante regăsindu-se și în produse aparent obișnuite, de la pâine ambalată și brânzeturi feliate până la sosuri, sucuri sau vin.

Potrivit unui studiu publicat recent în European Heart Journal, persoanele care consumă cele mai mari cantități de conservanți antibacterieni au un risc cu 29% mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială și cu 16% mai mare de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele cu cel mai mic consum.

Cercetarea, făcută publică pe 21 mai 2026, a inclus 112.395 de voluntari care au fost urmăriți aproape opt ani și a scos la iveală că inclusiv conservanții considerați naturali, precum acidul ascorbic, cunoscut publicului drept vitamina C, sau acidul citric, au fost asociați cu un risc cu 22% mai mare de hipertensiune.

Participanții, cu vârste de peste 15 ani, au notat tot ce au mâncat și băut timp de trei zile, la fiecare șase luni. Echipa a analizat apoi compoziția produselor și a măsurat consumul a 58 de conservanți diferiți, comparându-l cu datele medicale din sistemul francez de sănătate.

Conform rezultatelor, 99,5% dintre voluntari consumaseră cel puțin un conservant alimentar în primii doi ani de participare.

Opt conservanți care cresc tensiunea arterială

Cercetătorii au analizat 17 conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți. Opt dintre ei au fost asociați cu hipertensiunea arterială apărută în cei aproape opt ani de urmărire:

• E202 (sorbat de potasiu): folosit în vin, brânzeturi, sosuri, produse de patiserie;
• E224 (metabisulfit de potasiu): folosit în vin, sucuri, cidru, bere și alte băuturi fermentate;
• E250 (nitrit de sodiu): folosit în mezeluri, șuncă, bacon, salamuri;
• E300 (acid ascorbic – vitamina C): folosit în diverse produse procesate, mezeluri, băuturi;
• E301 (ascorbat de sodiu): folosit în mezeluri, carne procesată;
• E316 (eritorbat de sodiu): folosit în carne procesată, pește conservat;
• E330 (acid citric): folosit în băuturi răcoritoare, dulciuri, conserve;
• E392 (extracte de rozmarin): folosit în uleiuri, grăsimi, snacksuri.

Dintre aditivii analizați, acidul ascorbic folosit industrial a fost corelat în mod specific cu bolile cardiovasculare, nu doar cu hipertensiunea. Autorii atrag însă atenția că această observație nu are legătură cu vitamina C prezentă natural în alimente precum portocalele, ardeiul gras sau kiwi.

„Acidul ascorbic prezent în mod natural în alimente și acidul ascorbic adăugat, care poate fi produs pe cale chimică, pot avea efecte diferite asupra sănătății. Rezultatele observate aici pentru acești aditivi alimentari nu se aplică substanțelor naturale din fructe și legume”, a subliniat dr. Mathilde Touvier, director de cercetare la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (INSERM) și coordonatoarea studiului.

Aceiași aditivi, asociați și cu diabet și cancer

Noul studiu se adaugă altor două analize publicate anterior de aceeași echipă franceză, pe baza datelor din cohorta NutriNet-Santé. Ambele au urmărit legătura dintre conservanții alimentari și riscul unor boli cronice.

Într-una dintre cercetări, șase conservanți, printre care nitritul de sodiu, nitratul de potasiu, sorbații, metabisulfitul de potasiu și acetații, au fost asociați cu un risc cu până la 32% mai mare de cancer de prostată, cancer de sân și cancer în general. O altă analiză, realizată pe aceeași cohortă, a indicat o asociere între același grup de conservanți și un risc cu 49% mai mare de diabet de tip 2.

Rachel Richardson, manager în unitatea de suport metodologic a The Cochrane Collaboration, organizație cunoscută pentru rigoarea analizelor științifice, a precizat că cercetarea „nu poate dovedi cauzalitatea, dar există semnale în rezultate care merită o investigație suplimentară”. Specialista a apreciat faptul că echipa franceză a luat în calcul factori precum vârsta, indicele de masă corporală, fumatul, activitatea fizică și calitatea generală a dietei.

Cum ar putea influența tensiunea substanțe considerate sigure

Conservanții folosiți în industria alimentară pot fi grupați în două categorii. Prima include conservanții fără efect antioxidant, precum nitritul de sodiu sau sorbatul de potasiu, utilizați pentru a încetini dezvoltarea bacteriilor, mucegaiurilor și drojdiilor care alterează alimentele. A doua categorie este cea a antioxidanților, precum acidul ascorbic, acidul citric sau extractele de rozmarin, adăugați pentru a preveni oxidarea, schimbarea culorii și apariția gustului rânced.

Studiile experimentale indică două mecanisme posibile. Primul este stresul oxidativ, adică dezechilibrul dintre radicalii liberi produși în organism și capacitatea celulelor de a-i neutraliza, lucru care duce la inflamația vaselor de sânge și rigidizarea arterelor. Al doilea vizează perturbarea funcționării pancreasului, organ implicat atât în reglarea glicemiei, cât și în procese metabolice care pot influența profilul lipidic și tensiunea arterială.

Nitritul de sodiu, cunoscut și ca E250, folosit frecvent în mezeluri, rămâne unul dintre cei mai controversați conservanți. În stomac, în prezența compușilor din proteine, poate contribui la formarea nitrozaminelor, compuși analizați pentru potențialul lor cancerigen. Tot nitritul poate reacționa cu hemoglobina, reducând capacitatea acesteia de a transporta oxigen. Sulfiții, întâlniți în vin, bere sau unele sucuri, pot elibera dioxid de sulf, substanță iritantă pentru căile respiratorii, mai ales la persoanele sensibile.

„Este nevoie de o reevaluare a riscurilor”

„Acest studiu are limitele inerente designului observațional. Totuși, concluziile se bazează pe date foarte detaliate și am ținut cont de alți factori care pot crește sau scădea riscul de boală cardiovasculară. Cercetarea experimentală din literatură a indicat constant că acești conservanți pot cauza stres oxidativ în organism sau pot afecta modul în care funcționează pancreasul. Rezultatele indică nevoia unei reevaluări a riscurilor și beneficiilor acestor aditivi alimentari de către autoritățile competente, precum EFSA în Europa și FDA în Statele Unite, pentru o mai bună protecție a consumatorului”, a declarat dr. Mathilde Touvier.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a reevaluat în 2017 nitriții și nitrații folosiți ca aditivi alimentari, E249 – E252, și a menținut dozele zilnice acceptabile la 0,07 mg de nitrit per kilogram corp pe zi și 3,7 mg de nitrat per kilogram corp pe zi, cu condiția respectării limitelor legale. Ulterior, Comisia Europeană a redus limitele maxime admise prin Regulamentul UE 2023/2108. Pentru majoritatea produselor din carne, limita pentru nitriți a scăzut, din 9 octombrie 2025, de la echivalentul a 150 mg/kg nitrit de sodiu la 120 mg/kg, adică o reducere de aproximativ 20%. Pentru unele produse sterilizate din carne, limita scade de la 100 mg/kg la aproximativ 82 mg/kg, adică o reducere de circa 18%.

Noile reguli nu elimină nitriții și nitrații, deoarece aceștia ajută la prevenirea dezvoltării unor bacterii periculoase, inclusiv Clostridium botulinum. Scopul este reducerea expunerii la nitrozamine, fără a compromite siguranța microbiologică a alimentelor.

Conservanții nu se găsesc doar în alimente ultraprocesate

Cercetătorii francezi au demontat și mitul potrivit căruia evitarea alimentelor ultraprocesate ar fi suficientă pentru a reduce expunerea la conservanți. O cercetare anterioară a aceleiași echipe a arătat că produsele ultraprocesate reprezintă doar aproximativ 35% dintre alimentele cu conservanți consumate în mod normal. Restul provin din produse care par mai naturale, precum pâinea ambalată, brânzeturile feliate, sosurile, sucurile sau vinurile.

„Conservanții sunt omniprezenți. Nu există o singură categorie de alimente pe care să o elimini din meniu ca să rezolvi problema”, a explicat Anais Hasenbohler de la Universitatea Sorbonne Paris Nord și autoare a studiului.

Cercetătoarea recomandă totuși alimente neprocesate sau minimal procesate. Iar pentru persoanele care nu au timp să gătească zilnic, o variantă mai bună pot fi legumele, fructele sau alte produse congelate simplu, conservate prin temperatură scăzută, fără liste lungi de aditivi.

Alimentele ultraprocesate au fost asociate cu un risc cu aproximativ 50% mai mare de deces prin boli cardiovasculare, cu 55% mai mare de obezitate, cu 41% mai mare de tulburări de somn și cu 40% mai mare de diabet de tip 2.

Tracy Parker, nutriționistă în cadrul British Heart Foundation, a menționat că studiul francez este una dintre primele cercetări mari care analizează conservanții în mod individual. În opinia sa, rezultatele arată că discuția despre alimentele ultraprocesate nu se poate opri la zahăr, sare și grăsimi, pentru că acești factori nu explică pe deplin legătura dintre aceste produse și riscurile mai mari observate în studiile populaționale.

De ce nu se poate renunța complet la conservanți

Conservanții nu sunt folosiți doar pentru a face produsele mai atractive sau pentru a le ține mai mult pe raft. În multe alimente, ei au și o funcție de siguranță. Gunter Kuhnle, profesor de știința alimentelor la Universitatea din Reading, Marea Britanie, a explicat, pentru CNN, că aditivii ajută la prevenirea bolilor transmise prin alimente, reduc risipa și prelungesc durata de valabilitate a produselor.

Fără astfel de substanțe, multe alimente ar fi mai greu de transportat, depozitat și vândut la distanță de locul în care au fost produse. În cazul mezelurilor, de exemplu, nitritul limitează dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum, responsabilă de botulism, o intoxicație rară, dar foarte periculoasă.

Ce verifică acum cercetătorii

Echipa de la Universitatea Sorbonne Paris Nord continuă să urmărească felul în care conservanții pot influența inflamația, stresul oxidativ, profilul metabolic din sânge și microbiota intestinală. Aceste analize ar putea arăta prin ce mecanisme ajung aceiași aditivi să fie asociați cu boli diferite, de la diabet și afecțiuni cardiovasculare până la anumite tipuri de cancer.

Până când aceste mecanisme vor fi mai bine înțelese, autoarele studiului recomandă reducerea produselor cu liste lungi de aditivi și alegerea alimentelor proaspete, gătite acasă, ori de câte ori este posibil. Când timpul sau sezonul limitează opțiunile, alimentele congelate fără sosuri și fără aditivi adăugați, pot fi o variantă mai bună decât multe conserve sau alimente ambalate cu termen foarte lung de valabilitate.